Accidentele vasculare cerebrale (AVC) rămân printre principalele cauze de dizabilitate și mortalitate la nivel mondial. Cazurile recente mediatizate au readus subiectul în prim-plan, dar dincolo de atenția publică, esențial este să înțelegem că un AVC poate afecta persoane de vârste și condiții diferite, iar depistarea timpurie poate limita severitatea sechelelor sau chiar preveni decesul.
Un AVC apare atunci când o zonă a creierului nu mai primește sânge în mod adecvat. Interruperea fluxului poate fi provocată de blocarea unui vas (prin cheag sau depuneri de grăsime) sau de ruperea unei artere cerebrale, ceea ce duce la sângerare și compresie asupra țesutului nervos. Din momentul în care alimentarea cu sânge se întrerupe, celulele nervoase încep să sufere în câteva minute — fiecare secundă contează.
Ce este un AVC și de ce apare
Există două tipuri principale:
• AVC ischemic – cel mai frecvent; apare când o arteră este obstruată și sângele nu mai ajunge într-o regiune a creierului.
• AVC hemoragic – apare când o arteră se rupe, provocând sângerare care afectează structurile din apropiere.
Deși mecanismele sunt diferite, mulți factori de risc sunt comuni. Hipertensiunea arterială deteriorează pereții vaselor și favorizează atât blocajul, cât și ruptura. Contează, de asemenea, fumatul, înaintarea în vârstă, tulburările de coagulare, traumatismele, colesterolul crescut și unele medicamente care modifică coagularea. Persoanele cu acești factori ar trebui să facă controale medicale periodice pentru a depista precoce problemele.
Simptome care cer atenție imediată
Recunoașterea rapidă a semnelor poate salva vieți. Deși manifestările pot varia, următoarele cinci simptome apărute brusc nu trebuie ignorate:
1) Durere de cap foarte intensă și bruscă – diferită de cefaleele obișnuite, uneori descrisă ca „cea mai puternică durere de cap trăită vreodată”.
2) Dificultăți de vorbire sau de înțelegere – blocaje la pronunție, vorbire incoerentă ori neînțelegerea unor fraze simple.
3) Slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului – la nivelul unui braț, al unui picior sau al jumătății feței, instalată brusc.
4) Probleme la mers, pierderea echilibrului sau lipsă de coordonare – senzație de instabilitate ori imposibilitatea de a efectua mișcări uzuale.
5) Amorțeală sau furnicături – adesea pe o singură parte, uneori cu diminuarea sensibilității.
La apariția acestor semne, sunați imediat la 112. Fiecare minut poate limita leziunile cerebrale.
Chiar dacă simptomele se remit în câteva minute, evaluați-vă urgent. AVC-ul este o urgență medicală care impune diagnostic și intervenție rapidă.
Posibile consecințe și recuperare. Efectele depind de aria afectată, severitatea episodului și timpul până la îngrijirea adecvată. Se pot observa slăbiciune musculară, hemipareză, dificultăți de vorbire și de înțelegere, probleme de memorie și atenție, tulburări de sensibilitate, afectare vizuală și schimbări emoționale. Uneori apar dureri cronice sau limitări marcate în activitățile cotidiene. Recuperarea este, de regulă, de durată și poate include kinetoterapie, terapie logopedică și sprijin psihologic; implicarea familiei și consistența exercițiilor cresc șansele de progres.
Diagnostic și tratament. La sosirea în serviciul medical, se indică investigații imagistice precum tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN) pentru a diferenția între ischemie și hemoragie — o distincție esențială, deoarece fiecare tip necesită abordări diferite. În anumite situații, pot fi recomandate intervenții pentru a gestiona sângerarea sau complicațiile, iar planul terapeutic și reabilitarea sunt individualizate în funcție de tabloul clinic și de momentul prezentării.
Pentru persoanele cu risc, monitorizarea tensiunii, renunțarea la fumat, controlul colesterolului și urmarea indicațiilor medicului reprezintă pași practici pentru a reduce probabilitatea unui episod și pentru a îmbunătăți șansele de recuperare dacă acesta apare.