Șerpi cu clopoței, cobre sau obișnuiții șerpi de grădină — indiferent unde locuiești, gândul că un șarpe ar putea ajunge aproape de casă nu este deloc reconfortant. Deși au un rol important în ecosisteme, nimeni nu îi vrea lângă pridvor, în straturi sau, mai rău, în interior. Vestea bună este că șerpii se bazează intens pe simțul olfactiv, iar anumite mirosuri îi incomodează atât de mult încât se îndepărtează. Folosite corect, aceste mirosuri pot descuraja în mod natural apropierea lor de locuință.
De ce reacționează șerpii la mirosuri puternice
Șerpii nu văd grozav și nu răspund la zgomote așa cum o fac alte animale. Navighează mai ales prin semnale chimice din aer, pe care le „gustă” cu limba și le analizează cu organul lui Jacobson. Arome foarte intense, iritante sau neobișnuite le pot deruta orientarea, le pot suprasolicita receptorii și îi pot face să evite zona. De aici și utilitatea unor mirosuri strategic plasate în jurul casei.
Cele 7 mirosuri și cum să le folosești
1) Usturoi. Compușii sulfurați din usturoi irită receptorii olfactivi ai șerpilor. Zdrobește câțiva căței, amestecă cu apă și pulverizează soluția la praguri, în jurul grădinii și pe conturul casei. Poți lăsa și bucăți de usturoi în zonele în care bănuiești ascunzători.
2) Ulei de cuișoare. Aroma sa iute și puternică perturbă orientarea șarpelui și îl face să se retragă. Amestecă câteva picături cu apă și pulverizează de-a lungul gardurilor, la ferestre și de-a lungul aleilor exterioare. Unii specialiști folosesc această esență și în intervențiile de îndepărtare.
3) Scorțișoară. Mirosul cald și pătrunzător nu este pe placul șerpilor. Folosește bețișoare de scorțișoară sau ulei esențial în colțurile grădinii, în spații exterioare de depozitare ori sub prispa casei. În plus, lasă un parfum plăcut pentru cei din casă.
4) Ceapă. La fel ca usturoiul, ceapa are compuși sulfuroși deranjanți pentru reptile. Taie felii și așază-le în zonele exterioare vulnerabile. Ține cont că mirosul se estompează repede, așa că bucățile trebuie înlocuite periodic.
5) Amoniac. Vaporii înțepători sunt greu de tolerat pentru șerpi. Îmbibă bile de vată în amoniac și pune-le în recipiente mici perforate, astfel încât lichidul să nu se verse. Folosește această metodă cu prudență, mai ales dacă ai animale de companie sau copii.
6) Mentă piperată. Multor dăunători — de la rozătoare la insecte — nu le place menta, iar șerpii nu fac excepție. Uleiul de mentă este agreabil pentru oameni, dar copleșitor pentru reptile. Diluează-l cu apă și creează o „barieră” de miros în jurul ușilor, pereților exteriori și zonelor de relaxare din curte.
7) Iarbă de lămâie (lemongrass). Planta este utilă dublu: descurajează și șerpii, și țânțarii. Plantează tufe la marginea curții sau păstrează ghivece lângă intrări; aroma citrică formează o apărare naturală discretă.
Obiceiuri care cresc eficiența. Mirosurile funcționează cel mai bine când sunt combinate cu măsuri simple de prevenție: curăță și rarifică vegetația de lângă casă, strânge resturile și grămezile de lemne, astupă rosturile, crăpăturile și orificiile din pereți sau fundație și păstrează mâncarea (inclusiv a animalelor) în recipiente bine închise. Astfel, elimini atât ascunzătorile, cât și „invitațiile” nedorite.
Repelenții naturali nu sunt o garanție absolută, însă pot reduce vizibil șansele de întâlniri neplăcute. Dacă locuiești într-o zonă cu activitate intensă a șerpilor, diversifică strategiile: combină două-trei dintre mirosurile de mai sus, alternează-le în funcție de zone și reîmprospătează-le atunci când aroma începe să se piardă, mai ales după ploi sau udări abundente.