România, una dintre țările care și-a crescut bugetul pentru apărare în cadrul NATO, se află acum în discuții cu privire la această posibilitate, pe fondul unui deficit de personal militar. Deși niciun anunț oficial nu a fost făcut de către autorități, ideea devine din ce în ce mai reală în discuțiile publice.
Una dintre principalele provocări cu care se confruntă Armata Română este deficitul de personal militar, în special de ofițeri. Cu toate că bugetul pentru apărare a crescut, iar România este una dintre țările care contribuie activ la NATO, unul din patru candidați care doresc să se alăture armatei pică probele fizice sau psihologice. Această situație este amplificată și de nivelul salariilor în armată, care se situează sub pragul de 1.000 de euro lunar, ceea ce face cariera militară mai puțin atrăgătoare pentru mulți tineri.
Cu toate acestea, introducerea serviciului militar obligatoriu ar putea aduce propriile sale provocări. Majoritatea cetățenilor români sunt supraponderali și nu ar îndeplini condițiile fizice necesare pentru a face față în armată. În plus, există o reticență semnificativă în rândul populației față de ideea de a se înrola în mod obligatoriu. Mai mult de 30% dintre respondenții unor sondaje au afirmat că ar prefera să plece din țară sau să se ascundă în loc să facă serviciul militar.
Cine ar fi incorporabil în Armata Română?
În teorie, orice cetățean român cu vârsta peste 18 ani ar putea fi incorporabil în armată, cu o vârstă maximă de 50 de ani pentru a putea fi considerat apt. Cu toate acestea, în practică, puțini sunt cei care îndeplinesc aceste condiții, iar numărul celor care ar fi dispuși să se angajeze voluntar în armată este și mai mic. Așadar, chiar și în cazul introducerii serviciului militar obligatoriu, s-ar putea confrunta cu dificultăți în recrutarea personalului necesar.
Generalul în retragere Virgil Bălăceanu a estimat că, în cazul unui conflict, România ar avea nevoie de aproximativ 200.000 de militari activi, în timp ce în prezent sunt între 60.000 și 70.000. O soluție propusă pentru a face față acestei situații este recrutarea prin voluntariat, permițând doar celor care sunt cu adevărat motivați să înceapă instruirea militară.
Reacția Președintelui Klaus Iohannis
În ciuda speculațiilor și a discuțiilor din mediul public, președintele Klaus Iohannis a declarat că nu ia în considerare introducerea armatei obligatorii în România. În schimb, el susține că soluția ar fi promovarea carierei militare și creșterea atractivității acesteia pentru tineri.
Prin urmare, în timp ce discuțiile despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România continuă să fie purtate în mediul public și politic, pare că soluțiile alternative, cum ar fi promovarea carierei militare și recrutarea prin voluntariat, rămân pe agenda dezbaterilor pentru a rezolva problema deficitului de personal militar.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.