Noua legislație prevede că salariul minim nu va fi mai mic de 50% din salariul mediu brut pe economie. Deși acest pas este considerat un mijloc de a uniformiza veniturile în țările Uniunii Europene, economiștii avertizează că această schimbare aduce și provocări semnificative pentru economia românească.
Impactul asupra economiei și forței de muncă
Profesorul de economie mondială Cristian Năsulea a explicat la Digi24 că, deși intenția este de a reduce decalajele salariale în Europa de Est și de a crește veniturile celor mai prost plătiți muncitori, există riscuri asociate cu această măsură.
„E vorba de o încercare de a forța ajungerea la un nivel coerent al veniturilor în toate țările europene, recuperarea decalajelor în Europa de est, forțând creșterea salariilor celor mai mici”, a subliniat Năsulea.
O primă problemă identificată este că majorarea salariului minim ar putea duce la pierderi de locuri de muncă. Aceasta ar afecta negativ exact persoanele pe care legea intenționează să le ajute. Năsulea a menționat că „salariul minim duce întotdeauna la pierderi de locuri de muncă, are efecte negative fix pentru oamenii pe care ar trebui, în teorie, să îi ajute”.
Pe măsură ce companiile sunt forțate să plătească salarii mai mari, unele dintre ele ar putea să nu își permită aceste costuri suplimentare și să fie nevoite să reducă personalul.
A doua problemă majoră este că o creștere a salariului minim poate duce la o creștere generală a salariilor, ceea ce, la rândul său, împinge salariul mediu în sus.
Năsulea a explicat că „dacă forțăm în sus salariile minime, asta împinge mai sus salariul mediu. Avem un calcul matematic care nu se termină niciodată, un cerc vicios care creează dezechilibre și sunt duse în sus veniturile și inflația”.
Beneficii și implementarea proiectului
Creșterea salariului minim este estimată să fie de aproximativ 260 lei net pentru românii care în prezent câștigă salariul minim. Aceasta majorare va fi resimțită diferit, în funcție de costul vieții din diverse regiuni ale țării.
„Creșterea se simte diferit pentru că una e să locuiești în București, alta în Vaslui”, a precizat Năsulea, subliniind diferențele în puterea de cumpărare și necesitățile familiale.
Proiectul de lege aprobat de Guvern include prevederi pentru actualizarea anuală a salariului minim, în funcție de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea muncii la nivel național. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat:
„Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut”.
Implementarea salariului minim european în România reprezintă un pas important către alinierea nivelurilor salariale din toate țările Uniunii Europene. Totuși, această măsură nu este lipsită de provocări. Pierderile de locuri de muncă și creșterea inflației sunt riscuri reale care trebuie gestionate cu atenție.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.