Această statistică îngrijorătoare scoate în evidență complexitatea și persistența acestei probleme în societatea românească.
Unul dintre aspectele cele mai tragice ale sărăciei în România este impactul disproporționat asupra copiilor și vârstnicilor. Datele arată că incidența sărăciei în rândul copiilor cu vârste între 0 și 17 ani este de 29,6%, iar pentru tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, rata sărăciei este de 24%. Aceste cifre subliniază necesitatea unor politici și intervenții specifice care să sprijine aceste categorii de vârstă.
În ceea ce privește vârstnicii, fără transferurile sociale, cum ar fi pensiile, aproape 86,6% din persoanele de peste 65 de ani ar trăi sub pragul sărăciei. Aceasta indică dependența critică de sistemul de protecție socială și relevă vulnerabilitatea extremă a persoanelor vârstnice în fața sărăciei. De asemenea, pentru grupul de vârstă 55-64 de ani, aproape jumătate din populație (49,4%) ar trăi în sărăcie relativă fără aceste transferuri sociale.
Distribuția Regională și Gospodăriile Vulnerabile
Din punct de vedere regional, există variații semnificative în rata sărăciei. Regiunile Sud-Est și Sud-Vest Oltenia sunt cele mai afectate, cu rate de sărăcie și excluziune socială de 45,3% și 40,5% respectiv. Pe de altă parte, București-Ilfov înregistrează cea mai mică rată, de doar 12,3%. Aceste discrepanțe regionale evidențiază inegalitățile de dezvoltare economică și accesul inegal la resurse și oportunități.
Gospodăriile cu intensitate foarte redusă a muncii sunt un alt aspect critic al sărăciei în România. În 2023, 718.000 de persoane sub 65 de ani trăiau în astfel de gospodării, o creștere de un punct procentual față de anul precedent. Femeile sunt mai afectate decât bărbații în acest context, 5,7% dintre femei trăind în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, comparativ cu 4,8% dintre bărbați.
În plus, gospodăriile cu copii dependenți sunt mai vulnerabile la sărăcie. Rata sărăciei în aceste gospodării este de 25,1%, semnificativ mai mare decât în gospodăriile fără dependenți. Cele mai afectate sunt gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii dependenți, unde rata sărăciei ajunge la 68,6%, urmate de gospodăriile monoparentale cu o rată de 45,3%.
Rolul Crucial al Transferurilor Sociale
Transferurile sociale joacă un rol esențial în atenuarea sărăciei în România. Fără acestea, aproape jumătate din populația țării (47,1%) ar trăi sub pragul sărăciei. În special, persoanele vârstnice ar fi cele mai grav afectate, evidențiind importanța pensiilor și a altor forme de sprijin social. De asemenea, pentru persoanele cu vârste între 55 și 64 de ani, proporția celor care ar trăi în sărăcie fără aceste transferuri sociale ar fi aproape la fel de mare.
Pe lângă transferurile sociale, alte măsuri necesare includ politici de ocupare a forței de muncă și programe de sprijin pentru familiile cu copii. Este crucial să se implementeze programe care să faciliteze accesul la educație și formare profesională pentru tineri, să se ofere sprijin pentru creșterea ocupării forței de muncă și să se asigure protecție socială adecvată pentru vârstnici.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.