În anul 2022, veniturile de protecție socială din România au însumat 210,608 miliarde de lei, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul precedent. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), ponderea acestor venituri în Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 15%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale față de anul anterior.
În același timp, cheltuielile privind protecția socială, inclusiv costurile administrative ale schemelor de protecție socială, au atins 226,526 miliarde de lei. Din această sumă, 225,236 miliarde de lei au fost direcționate către prestațiile sociale, marcând o creștere de 14,5% față de 2021. Aceste cifre reflectă angajamentul autorităților de a susține categoriile vulnerabile, dar și necesitatea unei gestionări eficiente a acestor resurse.
Ponderea cheltuielilor de protecție socială în PIB a fost de 16,2%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale față de anul 2021. Cheltuielile cu prestațiile sociale, exclusiv costurile administrative și alte cheltuieli, au reprezentat 16,1% din PIB, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de anul precedent.
Prioritizarea Protecției Sociale în România
Ca și în anii anteriori (2013-2022), protecția socială în România a fost orientată cu precădere către acoperirea riscurilor legate de limita de vârstă și sănătate. Conform datelor INS, 49,9% din totalul cheltuielilor cu prestațiile sociale au fost alocate pentru bătrânețe, iar 27,9% pentru boală sau îngrijirea sănătății.
Această distribuție arată un accent puternic pe susținerea vârstnicilor și a celor cu probleme de sănătate, reflectând nevoile critice ale acestor grupuri. Cu toate acestea, este necesar un echilibru atent pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de protecție socială.
Venitul Minim de Incluziune: O Reformă Esențială
Începând cu anul 2024, România va implementa Venitul Minim de Incluziune (VMI), un program de asistență socială destinat să sprijine persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile. VMI este structurat în două componente principale: Sprijin pentru Incluziune și Sprijin pentru Familia cu Copii.
Sprijinul pentru Incluziune are ca scop prevenirea sărăciei și excluziunii sociale, înlocuind ajutorul social anterior destinat asigurării venitului minim garantat. Pe de altă parte, componenta dedicată familiilor cu copii minori urmărește prevenirea sărăciei și încurajarea participării copiilor la educație.
Pentru a accesa VMI, beneficiarii trebuie să depună o cerere unică, indiferent de componenta pentru care aplică. Programul nu se limitează la oferirea unui ajutor financiar, ci include și măsuri de sprijin în domenii-cheie precum ocuparea forței de muncă, servicii sociale, educație, sănătate și locuire.
Implementarea și Beneficiile VMI
Programul Venitul Minim de Incluziune va intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, fiind implementat la nivel național cu sprijinul administrațiilor locale și al Băncii Mondiale. Acesta este conceput pentru a sprijini segmentele cele mai defavorizate ale societății, simplificând procesul de solicitare a ajutorului financiar și reducând birocrația.
Beneficiarii VMI vor putea accesa un pachet integrat de măsuri de sprijin care vizează reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială. Copiii din familiile eligibile vor beneficia de burse sociale, iar vârstnicii eligibili vor deveni automat asigurați în sistemul de asigurări de sănătate.
Suma maximă a ajutorului pentru cei care nu au o sursă de venit este de 275 de lei pe lună pentru fiecare membru al familiei, iar pentru cei care au vârsta de 65 de ani sau mai mult și sunt singuri, ajutorul poate ajunge la 400 de lei pe lună.
Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a vizitat zonele defavorizate din județul Ialomița pentru a evidenția importanța VMI și a sublinia angajamentul României de a reduce abandonul școlar, unul dintre pilonii centrali ai acestui program.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.