in

Drumul de mare viteză București-Giurgiu – un pas uriaș spre infrastructura modernă a României

Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră (CNIR) a anunțat recent lansarea în consultare publică a caietului de sarcini pentru studiul de fezabilitate al Drumului de Mare Viteză București-Giurgiu.


Aceasta este o etapă crucială în demararea proiectului, care promite să îmbunătățească semnificativ infrastructura de transport dintre București și Giurgiu.

Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a subliniat importanța acestui proiect într-un interviu acordat Radio România Actualități.

Scenarii de Traseu și Conexiuni Strategice

Un aspect esențial al proiectului îl constituie analiza multicriterială ce va evalua cel puțin cinci scenarii de traseu. Scopul este de a identifica cea mai bună variantă din punct de vedere tehnic și financiar.

„Proiectul va fi promovat în perioada imediat următoare pentru că este în pregătire și documentația pentru un nou pod peste Dunăre la Giurgiu-Ruse. De la Giurgiu va fi această legătură modernă, până la Autostrada A 0 București Sud sau chiar până la Autostrada A 1 București-Pitești respectiv A 2 -Autostrada Soarelui”, a explicat Gabriel Budescu.

Această legătură va include și conexiuni cu viitorul Drum de Mare Viteză București-Alexandria, ceea ce va asigura o rețea rutieră coerentă și eficientă.

Studiul de fezabilitate va determina dacă drumul va fi construit ca autostradă sau drum expres, în funcție de datele de trafic proiectate.

„Profilul drumului, Autostradă sau Drum Expres va fi stabilit în urma Studiului de Fezabilitate. Dacă datele de trafic de perspectivă ne arată că este nevoie de autostradă, atunci vom face din start autostradă”, a subliniat Budescu.

Tehnologii Inovatoare și Materiale de Construcții

Un alt aspect important al proiectului este utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi modelarea 3D Building Information Modelling (BIM). Acest lucru va permite o planificare și execuție mai eficientă a lucrărilor.

De asemenea, caietul de sarcini va include o analiză detaliată a materialelor de construcții, luând în considerare opțiunile din import și cele produse intern.

„Cred că este foarte important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România sau din bitum, dar pe care îl importăm”, a menționat Budescu.

Acest demers de consultare publică este esențial pentru a obține feedback din partea pieței înainte de lansarea oficială a licitației în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acest proces transparent și participativ este menit să asigure că soluțiile propuse sunt fezabile și răspund nevoilor actuale și viitoare ale traficului.

Importanța Proiectului pentru Infrastructura Națională

Drumul de Mare Viteză București-Giurgiu reprezintă un proiect strategic pentru CNIR, având o durată estimată de realizare a studiului de fezabilitate între 18 și 24 de luni.

Scopul CNIR este de a dezvolta infrastructura de transport rutier conform necesităților de deplasare ale cetățenilor și de circulație a mărfurilor, asigurând condiții de siguranță și confort comparabile cu cele din Uniunea Europeană.

Realizarea acestui drum rapid va contribui semnificativ la dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), facilitând funcționarea optimă a pieței interne comunitare și atingerea obiectivelor strategiei europene privind creșterea economică.

Prin îmbunătățirea conexiunilor rutiere, România va putea să atragă mai multe investiții și să stimuleze dezvoltarea economică în regiune.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.