Recent, o astfel de situație a apărut între două figuri publice de renume: Denise Rifai și Andreea Esca. Denise Rifai, cunoscuta prezentatoare de la Kanal D, a stârnit discuții aprinse după ce a sugerat că Andreea Esca, celebră pentru Știrile PRO TV, s-ar fi inspirat din întrebările sale adresate politicianului George Simion. Acuzațiile de plagiat indirect au împărțit internetul în două tabere, fiecare susținând o versiune diferită a adevărului.
Totul a început la sfârșitul lunii august 2024, când George Simion, lider politic proeminent și candidat la președinție, a fost invitat în emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai”, difuzată pe gândul.ro. În interviul respectiv, Rifai i-a pus politicianului o serie de întrebări considerate provocatoare și relevante. La scurt timp după acest interviu, Simion a fost invitat și la PRO TV, unde a răspuns la întrebările Andreei Esca. În mod surprinzător pentru Rifai, unele dintre aceste întrebări păreau a fi foarte asemănătoare, dacă nu identice, cu cele pe care le formulase ea anterior.
Deranjată de această coincidență, Denise Rifai a decis să posteze pe contul său de Instagram o remarcă ironică însoțită de dovezi video, sugerând că Esca s-ar fi inspirat din interviul său: „Și nouă ne plac întrebările noastre!”. Această postare a generat rapid reacții pe rețelele sociale, divizând opiniile publicului între cei care o susțin pe Rifai și cei care o apără pe Andreea Esca.
Reacțiile publicului: Susținere sau critică?
Internauții s-au arătat rapid implicați în această dispută, comentând activ pe rețelele sociale. O parte dintre aceștia au fost de acord cu Denise Rifai, afirmând că acuzațiile ei sunt justificate. Aceștia au susținut că, în contextul unui interviu important cu un candidat la președinție, întrebările ar trebui să fie unice și bine gândite, nu copiate din alte surse.
Pe de altă parte, o altă parte a publicului a sărit în apărarea Andreei Esca, afirmând că întrebările pentru un politician de nivelul lui George Simion sunt, de cele mai multe ori, similare datorită temelor de interes comun. „Există o serie de întrebări esențiale și inevitabile atunci când discutăm cu un candidat la președinție, iar acestea nu sunt monopolul nimănui”, a comentat un utilizator, subliniind faptul că nu este neobișnuit ca întrebările să se repete între interviuri diferite.
Criticii lui Denise Rifai au subliniat, de asemenea, faptul că și ea se inspiră din diverse surse jurnalistice pentru a formula întrebările, și că acuzațiile sale împotriva unei veterane ca Andreea Esca nu sunt neapărat justificate. „Serios? Îi jignești inteligența doamnei Esca. Sunt întrebări normale în contextul dat”, a fost una dintre reacțiile celor care o apără pe Esca.
Jurnalismul și limitele creativității în interviurile politice
Această dispută ridică o întrebare importantă legată de etica jurnalistică și limitele creativității atunci când vine vorba de interviuri politice. Există, într-adevăr, întrebări care pot fi considerate comune sau „inevitabile” în astfel de interviuri, datorită importanței subiectelor abordate? Sau fiecare interviu ar trebui să fie unic, evitând orice asemănare cu altele?
Un interviu cu un politician, mai ales când acesta candidează la funcții înalte, va include adesea teme precum politica economică, viziunea asupra societății și strategii de guvernare. Aceste subiecte sunt de interes general, iar întrebările pe marginea lor sunt, în multe cazuri, previzibile. În acest sens, este posibil ca Denise Rifai și Andreea Esca să fi ajuns la întrebări similare în mod natural, fără intenția de a copia sau de a plagia.
Pe de altă parte, în calitate de jurnaliști, există și așteptarea ca fiecare să aducă o notă de originalitate în modul în care își formulează întrebările și abordează subiectele. Publicul apreciază interviurile care surprind esența unui politician sau a unei personalități, mai ales când acestea sunt realizate într-un mod unic și captivant.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.