Anul 2024 se anunță unul dificil, mai ales pentru produsele precum pâinea, uleiul, carnea și lactatele, toate acestea fiind afectate de randamentele scăzute din sectorul agricol.
Condițiile climatice dificile au avut un impact profund asupra producției agricole, în special asupra cerealelor și oleaginoaselor. Clubul Fermierilor Români a emis avertismente clare în legătură cu efectele devastatoare ale secetei asupra economiei și asupra prețurilor alimentelor.
Seceta din acest an a avut consecințe dramatice asupra agriculturii, pagubele resimțindu-se pe toate planurile. Porumbul și floarea-soarelui, culturi esențiale pentru economia agricolă a României, au înregistrat scăderi semnificative în randament. De asemenea, grâul, orzul și rapița au fost și ele afectate, ceea ce va avea un efect direct asupra prețurilor la alimentele de bază.
Conform estimărilor Clubului Fermierilor Români, peste 2,5 milioane de hectare de teren agricol au fost compromise, iar producția a scăzut cu 50-70% față de media anuală. Pierderile economice sunt estimate să depășească 2 miliarde de euro, o sumă uriașă care reflectă criza în care se află agricultura românească. În multe cazuri, costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor nu vor putea fi acoperite din veniturile obținute din producție, ceea ce creează un cerc vicios pentru fermieri.
„Seceta a afectat grav atât calitatea cât și cantitatea producției agricole, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. Pierderile sunt imense, iar impactul financiar asupra fermierilor este devastator,” declară un reprezentant al Clubului Fermierilor Români.
Scumpiri inevitabile: Cum va afecta economia
Efectele secetei nu se opresc doar la fermieri, ci se extind și asupra consumatorilor, care vor fi nevoiți să plătească mai mult pentru produsele de bază. Pâinea, un aliment esențial pentru majoritatea familiilor, va fi printre cele mai afectate produse, cu o creștere estimată de 12% a prețurilor. Dar pâinea nu este singura. Carnea și lactatele vor înregistra, de asemenea, scumpiri între 10% și 15%, iar prețul uleiului de floarea-soarelui ar putea crește chiar și cu 20%.
Aceste creșteri de prețuri sunt alimentate nu doar de pierderile directe din producție, ci și de costurile suplimentare pe care fermierii sunt nevoiți să le suporte pentru a menține culturile în viață, cum ar fi costurile de irigații și protecția împotriva dăunătorilor. În plus, fermierii se confruntă cu o concurență neloială din partea cerealelor și oleaginoaselor importate din Ucraina, care vin la prețuri mai mici și exercită presiune pe piața locală.
„Estimările inițiale sugerează că pagubele financiare cauzate de secetă ar putea depăși 2 miliarde de euro la nivel național, având în vedere pierderile masive de producție, costurile suplimentare pentru irigații și lipsa valorificării producției la un preț corect,” explică reprezentanții agricultorilor.
Fermierii speră că statul va interveni cu măsuri compensatorii care să atenueze presiunea financiară asupra lor. Fără aceste măsuri, riscul de faliment pentru mulți antreprenori agricoli este iminent, ceea ce ar putea adânci și mai mult criza alimentară în România.
Ce măsuri sunt așteptate și ce urmează pentru consumatori
În fața acestei crize, fermierii și specialiștii din domeniu fac apel la autorități să implementeze măsuri urgente care să sprijine sectorul agricol. Printre măsurile propuse se numără compensarea pierderilor cauzate de secetă, facilități pentru irigații și subvenții pentru a echilibra costurile crescute ale producției.
„Aceste valori pot varia în funcție de evoluția condițiilor climatice din următoarele luni și de speranța unui an agricol viitor productiv,” afirmă specialiștii din agricultură.
În același timp, fermierii își exprimă speranța că instituțiile abilitate vor adopta măsuri care să prevină executarea silită a fermelor și să ofere sprijin real pentru redresarea economică a acestora.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.