Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a detaliat recent prioritățile guvernamentale privind elaborarea bugetului național, subliniind obiectivele economice clare și măsurile menite să asigure stabilitatea financiară.
Proiectul bugetului pentru acest an va fi finalizat până la 27 ianuarie 2025 și va fi pus în dezbatere parlamentară ulterior.
În cadrul acestui proiect, guvernul urmărește menținerea deficitului bugetar sub 7% din PIB, fără a introduce noi taxe. De asemenea, este pus un accent deosebit pe eficientizarea aparatului de stat și pe măsurile economice care vor sprijini competitivitatea sectorului privat.
Un buget pentru stabilitate economică
Tanczos Barna a subliniat importanța unui aparat de stat mai suplu și mai eficient pentru creșterea performanței economice a țării. Într-un interviu acordat postului de radio Kossuth, ministrul Finanțelor a explicat că prima variantă a bugetului va fi prezentată coaliției de guvernare până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. De asemenea, după aprobarea în cadrul coaliției, proiectul va intra în procedura parlamentară pentru dezbatere și adoptare.
Un aspect esențial al proiectului bugetar este dorința guvernului de a menține deficitul bugetar sub 7% din PIB. Tanczos Barna a subliniat că acest obiectiv este realizabil, fără a recurge la majorări de taxe, o măsură care ar putea afecta în mod direct cetățenii și mediul de afaceri.
Astfel, guvernul va pune în aplicare măsuri de eficientizare și reducere a cheltuielilor publice, în paralel cu stimularea sectorului privat pentru a sprijini creșterea economică.
„România are nevoie de un aparat de stat mai suplu și mai eficient”, a declarat ministrul Finanțelor, subliniind că acest lucru va contribui la consolidarea economiei și la îmbunătățirea mediului de afaceri. Cu un deficit bugetar mai mic și fără noi taxe, guvernul își propune să mențină stabilitatea economică pe termen mediu și lung.
Citește și: Austeritate sau dezastru financiar? Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă
Aderarea la Schengen – un avantaj economic major
Un alt punct important în agenda ministrului Tanczos Barna a fost sublinierea beneficiilor economice ale aderării României la spațiul Schengen. Conform declarațiilor sale, accesul României în Schengen va reduce semnificativ costurile de import și export, iar acest aspect va avea un impact direct asupra companiilor românești, în special în domeniul industriei auto și comerțului cu Uniunea Europeană.
„Desigur, nu ne bucurăm că importurile cresc, întrucât România are deficite mari în balanța comercială externă, dar oportunitățile au crescut acum semnificativ”, a declarat Tanczos Barna, subliniind că, pe termen lung, companiile din România vor beneficia de o competitivitate mai mare pe piețele europene. Aderarea la Schengen va contribui la creșterea fluxurilor comerciale și va sprijini dezvoltarea sectorului industrial.
Aceste schimbări vor avea un efect pozitiv asupra întregii economii, reducând birocratia și facilitând circulația mărfurilor între România și celelalte state din Uniunea Europeană. În plus, îmbunătățirea competitivității companiilor românești va permite atragerea de noi investiții și va contribui la dezvoltarea economică a regiunii.
Stabilitatea economică susținută de rezervele BNR
Ministrul Tanczos Barna a menționat, de asemenea, rolul crucial al rezervelor Băncii Naționale a României (BNR) în asigurarea stabilității economice. Potrivit acestuia, rezervele de aur și de schimb valutar ale BNR sunt la niveluri record, ceea ce oferă României instrumentele necesare pentru a face față provocărilor economice externe. Aceste rezerve sunt un indicator al unei economii solide și stabile, capabile să facă față eventualelor crize financiare sau economice.
„Stabilitatea nu poate fi pusă la îndoială. Rezervele noastre de aur și de schimb valutar sunt la niveluri record. Acest lucru demonstrează că mergem în direcția bună și că avem instrumentele pentru a face față provocărilor”, a adăugat ministrul Finanțelor.
Rezervele BNR sunt un pilon important al economiei românești, iar menținerea acestora la un nivel ridicat este esențială pentru a sprijini politica fiscală și pentru a proteja țara de eventualele șocuri economice.
În paralel, creșterile salariale din ultimii ani au avut un impact pozitiv asupra consumului intern și asupra nivelului de trai al cetățenilor. Aceste măsuri sunt parte a unei strategii de consolidare a economiei, prin stimularea puterii de cumpărare și susținerea cererii interne.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.