La începutul lunii februarie, prețul gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri a atins 360 de lei/MWh pentru livrarea în data de 17 februarie, marcând o creștere continuă pentru a treia zi consecutivă.
Această creștere nu este deloc surprinzătoare, având în vedere evoluțiile recente ale pieței și condițiile meteorologice dificile.
Creșterea prețului gazelor
Principala cauză a creșterii prețului gazelor naturale în România este legată de o combinație de factori meteorologici și economici. Pe de o parte, valul de frig care a lovit întreaga țară a determinat un consum mult mai mare de gaze naturale. Conform datelor oficiale, temperatura scăzută a ridicat semnificativ cererea, în condițiile în care România traversează o perioadă de frig persistent, iar prognozele meteorologice nu indică o ameliorare rapidă a vremii. Aceasta a dus la un consum mult mai mare de gaze pentru încălzirea locuințelor și alimentarea sistemelor de producție energetică.
Pe de altă parte, există și o problemă structurală în ceea ce privește aprovizionarea internă cu gaze. Volumul gazelor extrase din depozitele de înmagazinare a rămas limitat, fiind în continuare sub nivelul necesar pentru a satisface cerințele pieței.
Conform datelor actuale, depozitele subterane din România sunt pline în proporție de doar 37,3%, ceea ce înseamnă că țara nu dispune de rezerve suficiente pentru a face față unei cereri mari într-o perioadă de frig extrem. În această situație, România a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a suplini deficitul intern de gaze naturale.
Citește și: România rămâne fără gaze interne! Depozitele, insuficiente pentru a trece iarna
Importurile de gaze și impactul lor asupra economiei naționale
Una dintre caracteristicile recente ale pieței energetice din România este dependența constantă de importuri. De la începutul lunii februarie, țara a înregistrat o creștere semnificativă a importurilor de gaze din vecinătățile sale. Astfel, duminică, 17 februarie, cantități importante de gaze au intrat în sistemul românesc, atât prin punctul Kardam-Negru Vodă, din Bulgaria, cât și prin punctul Ruse-Giurgiu. Importurile au ajuns la aproximativ 14 milioane de metri cubi, ceea ce reprezintă un procent semnificativ din necesarul național de gaze.
Totodată, România continuă să exporte gaze către vecinii săi, în special către Moldova și Ucraina, ceea ce indică o dinamică comercială complexă, în care fluxurile de gaze nu sunt doar dinspre exterior, ci și dinspre România către alte state.
Această dependență de importuri poate adânci și mai mult vulnerabilitățile economiei românești în fața fluctuațiilor prețurilor externe și poate crește costurile pentru consumatorii finali. Prețul pentru ziua de 17 februarie pe piața românească a fost de 72,5 euro/MWh, o valoare cu aproape o treime mai mare decât cel de la Central European Gas Hub (CEGH) din Viena, unde prețul ajunsese la doar 53,7 euro/MWh.
Acest decalaj semnificativ reflectă diferențele de preț dintre piețele regionale și indică o piață românească sub presiune.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.