Premierul Ilie Bolojan a prezentat lista cu reducerile de personal din administrația locală, parte a unei reforme menite să limiteze cheltuielile publice. Potrivit datelor centralizate de Guvern, peste 13.000 de posturi urmează să fie desființate în primării și consilii locale din întreaga țară.
Executivul indică faptul că jumătate dintre cele 3.228 de unități administrativ-teritoriale ar depăși plafonul permis dacă s-ar aplica o tăiere standard de 40% a schemelor. În aparatele locale sunt în prezent 126.862 de posturi ocupate, iar 13.098 dintre acestea ar urma să fie eliminate – adică aproximativ 10% din total.
„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a declarat Ilie Bolojan.
Datele-cheie ale reformei
Planul guvernamental vizează o reașezare a organigramelor locale în raport cu capacitatea bugetară și cu nevoile reale ale comunităților. Logica anunțată este că administrațiile care nu își pot susține din venituri proprii nici măcar cheltuielile de personal trebuie să se restructureze pentru a reduce dependența de transferurile de la bugetul de stat. Miza declarată: eficientizarea aparatului administrativ fără a afecta serviciile publice esențiale.
Documentarea de la nivel central arată că presiunea pe bugete este inegală, iar decupajul de posturi se face diferențiat, în funcție de ponderea cheltuielilor de personal și de mărimea UAT-urilor. În acest context, autoritățile locale vor trebui să își recalibreze activitățile, să regândească atribuțiile și să digitalizeze procesele care pot fi automatizate, pentru a menține funcționalitatea cu resurse umane mai reduse.
Unde apar cele mai multe reduceri de posturi
Cele mai ample tăieri sunt planificate în Prahova, cu 724 de posturi – aproximativ 15% – distribuite în 68 de UAT-uri. Urmează București, unde lista indică 709 poziții tăiate (circa 8%) în 4 unități vizate. În Argeș sunt propuse 649 reduceri (16%), iar în Suceava 627 (13%). Mureș ar pierde 513 posturi (13%), iar Galați 522 – aproximativ 17%, cel mai mare procent la nivel național; aici 92% dintre localități sunt vizate.
În Sălaj și Vrancea, aproape toate primăriile intră în sfera reducerilor – în jur de 90%, respectiv 84% dintre UAT-uri. La polul opus se află Bihor, unde impactul este semnificativ mai mic: doar 53 de posturi propuse spre eliminare (circa 2%), iar măsurile ar privi aproximativ 16% dintre localități. Diferențele reflectă atât mărimea aparatului administrativ, cât și particularitățile fiscale ale fiecărui județ.
Executivul insistă că reforma este inevitabilă, argumentând că fără o frână pe cheltuielile de personal veniturile suplimentare ale statului riscă să fie absorbite integral de aceste costuri. În plan local, primăriile vor trebui să-și ajusteze organigramele și să identifice posturile care pot fi comasate sau desființate, cu accent pe optimizarea serviciilor administrative.
În perioada următoare, fiecare UAT vizat va parcurge procedurile administrative interne pentru a-și actualiza structura, iar consiliile locale vor discuta noile configurații ale aparatului. Pentru cetățeni, schimbările se vor traduce în modificări de funcționare la ghișee și, posibil, în mutarea unor atribuții pe platforme digitale, pe măsură ce autoritățile locale implementează măsurile anunțate.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
