Te trezești uneori cu urme de umezeală pe pernă? Fenomenul, cunoscut drept „sialoree”, este frecvent și, în majoritatea cazurilor, nu anunță o problemă gravă. Mai jos găsești cauzele probabile și soluții practice, explicate pe înțelesul tuturor.
De ce apare salivarea nocturnă
Poziția în care dormi contează. Când adormi pe o parte sau pe burtă, gravitația favorizează scurgerea salivei pe colțul gurii; dormitul pe spate menține mai bine reflexul de înghițire, astfel încât saliva ajunge în esofag, nu pe pernă.
Respirația pe gură este frecventă când nasul e blocat de alergii, răceală sau inflamații sinusale. Cu buzele întredeschise, saliva se acumulează și se scurge mai ușor în timpul somnului.
Producție salivară crescută poate însoți diverse situații: refluxul gastroesofagian (GERD), amigdalita sau alte infecții ale gâtului, tulburări neurologice (boala Parkinson, paralizie cerebrală), dar și sarcina și variațiile hormonale.
Dificultăți de înghițire pot apărea când controlul muscular al gurii și gâtului e redus. Fenomenul este întâlnit mai des la persoanele cu afecțiuni neurologice și la cei care sforăie ori prezintă apnee în somn.
Efecte adverse ale medicamentelor pot stimula glandele salivare: unele antipsihotice, sedative sau tratamente utilizate în boala Alzheimer sunt cunoscute pentru acest efect.
Când să ceri ajutor medical: dacă salivarea este abundentă sau se asociază cu sforăit puternic ori respirație întreruptă, somn fragmentat, dificultăți de înghițire și în stare de veghe sau slăbiciune a musculaturii faciale, e indicat un consult. Aceste semne pot sugera apnee în somn ori alte probleme ce necesită evaluare.
„Salivarea în timpul somnului este, cel mai adesea, inofensivă; devine importantă când e persistentă, deranjantă sau se însoțește de alte simptome.”
Cum poți limita salivația în somn
Schimbă postura: încearcă să dormi pe spate. În această poziție, saliva rămâne în cavitatea bucală și reflexul de înghițire o gestionează mai eficient.
Desfunda nasul: benzi nazale, decongestionante recomandate de medic sau un umidificator pot reda respirația pe nas și reduce respirația pe gură.
Igiena somnului: evită alcoolul și mesele grele înainte de culcare; acestea relaxează excesiv musculatura și pot favoriza refluxul, cu stimularea secreției salivare.
Control de specialitate: dacă problema e frecventă și te deranjează, programează un consult la dentist sau ORL pentru a exclude cauze dentare, gingivale ori sinusale.
Abordări terapeutice: în cazurile severe, medicul poate recomanda medicamente, terapie sau injecții cu Botox pentru a reduce producția de salivă.
Ține un mic jurnal: notează nopțile cu pernă udă, poziția de somn, ce ai mâncat sau băut seara și eventualele episoade de apnee. Aceste detalii îl ajută pe specialist să decidă pașii potriviți pentru tine.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.