Cercetările recente trasează o legătură între sistemul ABO și vulnerabilitatea la anumite tumori. În acest tablou, grupa O iese în evidență printr-un risc mai scăzut pentru câteva cancere frecvente, în timp ce grupa A apare mai des asociată cu un risc crescut. Aceste rezultate sunt bazate pe studii mari de populație și pe analize care pun cap la cap date din multiple cercetări.
Grupa O și riscul mai mic de cancer
Un studiu amplu desfășurat în Taiwan, care a urmărit 339.432 de persoane, arată că indivizii cu grupa O au probabilități mai mici de a dezvolta cancer gastric și pancreatic, comparativ cu persoanele din celelalte grupe. Observația este susținută de o meta-analiză ce a reunit peste 100.000 de cazuri, în care grupa O a fost asociată cu un risc redus nu doar pentru cancerul gastric și pancreatic, ci și pentru cel mamar, ovarian și colorectal.
Important de subliniat: vorbim despre asocieri, nu despre cauzalitate. A avea grupa O nu „imunizează”, iar a nu o avea nu înseamnă că o persoană va face neapărat cancer. Factorii de stil de viață, istoricul familial și mediul rămân determinanți majori.
Ce ar putea explica diferențele și cum folosim informația
Mecanismele biologice propuse privesc antigenele ABO, care se găsesc pe suprafața celulelor și pot influența răspunsul imun, inflamația cronică și modul în care celulele se atașează de țesuturi. Aceste procese pot modela micro-mediul tumoral și pot modifica probabilitatea apariției și evoluției unor cancere. Deși explicațiile sunt încă în lucru, semnalul epidemiologic este consecvent în mai multe serii de date.
În contrast cu grupa O, datele sugerează că grupa A este legată de un risc mai mare pentru anumite localizări. De pildă, femeile cu grupa A au fost raportate cu un risc cu aproximativ 18% mai crescut de cancer de sân comparativ cu cele din grupa O. În aceeași direcție indică și observațiile pentru cancerul gastric și pancreatic.
Grupa sanguină nu este un diagnostic și nu înlocuiește screeningul. Ea poate doar nuanța discuția despre prevenție și monitorizare.
Cunoașterea propriei grupe este utilă nu doar pentru transfuzii. Informația poate ghida conversațiile cu medicul despre calendarul de controale și poate întări motivația pentru obiceiuri cu efect protector: renunțarea la fumat, greutate sănătoasă, alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și limitarea alcoolului. În special pentru cancerele digestive, menținerea sănătății gastrice (inclusiv testarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori când este indicat) și participarea la programe de depistare rămân esențiale, indiferent de grupă.
Merită reținut că rezultatele studiilor populaționale descriu medii statistice, nu destine individuale. Persoana cu grupa O poate totuși să dezvolte un cancer, iar cineva cu grupa A poate să nu îl dezvolte niciodată. De aceea, atenția la semnale de alarmă, respectarea recomandărilor de screening pe vârstă și istoricul personal/familial rămân pilonii reali ai prevenției.
Dacă nu îți cunoști grupa sanguină, ea se poate afla printr-o analiză simplă de laborator; rezultatul rămâne valabil toată viața și poate fi util atât medical, cât și în contextul discuțiilor despre risc și stil de viață.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.