Pensia de handicap reprezintă sprijinul financiar acordat de stat persoanelor adulte care, din motive medicale, nu mai pot munci sau au nevoie de îngrijire constantă. Pentru 2025, regulile de acordare au fost actualizate printr-un Ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății, care introduce criterii medico-psihosociale revizuite și clarifică situațiile în care certificatul se poate emite pe termen nelimitat.
Cine are dreptul și ce s-a schimbat în 2025
Dreptul la pensie este recunoscut adulților încadrați într-unul dintre cele trei grade de handicap, stabilite după gravitatea afecțiunii și gradul de autonomie:
Grad grav – destinat persoanelor care au nevoie de asistență permanentă din partea altei persoane, activitățile zilnice fiind imposibil de realizat fără sprijin.
Grad accentuat – pentru cei cu limitări majore în viața de zi cu zi, care totuși pot desfășura unele activități minime sau asistate.
Grad mediu – vizează persoanele parțial autonome, dar cu restricții semnificative în plan profesional și social.
Actualizarea cadrului din 2025 reorganizează evaluarea pe funcții – mentale, senzoriale, locomotorii, cardiovasculare, respiratorii, hematologice, endocrine – astfel încât încadrarea să reflecte impactul real al bolii asupra vieții de zi cu zi și nu doar diagnosticul nominal.
Când certificatul poate fi permanent și nu mai mergi la comisie
O noutate esențială este lista de afecțiuni și situații clinice care permit emiterea certificatului pe termen nelimitat, fără revizuiri periodice. Regula de bază: dacă boala este ireversibilă sau a rămas stabilă cel puțin cinci ani, comisia poate stabili încadrare permanentă.
În aria funcțiilor mentale, pot primi certificat permanent persoanele cu: dizabilitate intelectuală profundă (QI sub 25), tulburări severe din spectrul autist, sindrom Down sau psihoze majore, atunci când afecțiunea este documentată ca ireversibilă pe baza evaluărilor repetate în timp.
Persoanele de peste 75 de ani cu un handicap deja încadrat și stabil pot fi, de asemenea, scutite de reevaluare periodică.
În plus, criteriile medico-psihosociale se raportează la funcțiile afectate și la nivelul de autonomie – de exemplu, capacitatea de autoîngrijire, comunicare, mobilitate, participare socială. Astfel, se urmărește ca decizia de încadrare permanentă să țină cont de prognostic, de necesarul de îngrijire și de efectele pe termen lung, nu doar de eticheta diagnosticului.
În aceste situații, scapi de comisia de reevaluare, iar certificatul rămâne valabil pe termen nelimitat, atât timp cât starea clinică menținută în dosar nu se modifică negativ.
Certificatul permanent se justifică atunci când evoluția bolii nu permite recuperare funcțională semnificativă și când documentația medicală confirmă stabilitatea sau ireversibilitatea pe durate lungi.
Lista revizuită acoperă, pe lângă tulburările de dezvoltare și psihiatrice severe, și alte categorii funcționale (senzoriale, locomotorii, cardiovasculare, respiratorii, hematologice, endocrine), pentru care comisia apreciază caracterul ireversibil ori stabilitatea de lungă durată. Fiecare caz este analizat în baza dosarului medical și a impactului asupra activităților cotidiene.
În practică, noile criterii urmăresc să reducă birocrația pentru persoanele cu afecțiuni neschimbate sau cu prognostic definitiv, permițându-le să-și planifice mai bine îngrijirea, tratamentele și bugetele familiale, fără drumuri repetate pentru confirmări formale.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.