in

Cine este cel mai expus riscului de crampe nocturne? (Și ce spune știința că poți face)


Ești trezit din somn de o înțepare bruscă în gambă, cu mușchiul încordat ca un nod? Pentru milioane de oameni, astfel de crampe nu sunt o întâmplare rară, ci o experiență repetată, uneori în fiecare săptămână. Deși oricine le poate avea, cercetările recente indică anumite grupuri cu expunere mult mai mare și, la fel de important, arată ce intervenții funcționează cel mai bine.

Cine e mai expus crampelor din timpul nopții

Adulții de peste 60 de ani. În rândul vârstnicilor, crampele nocturne sunt frecvente, cu raportări săptămânale la peste 60% dintre persoane. Explicațiile sunt multiple: pierderea treptată a masei musculare (aprox. 3–8% pe deceniu după 30 de ani) slăbește lanțurile musculare implicate în postură; degradarea progresivă a căilor nervoase face ca semnalele de la măduva spinării să ajungă mai imprevizibil la mușchi; iar circulația periferică tinde să scadă noaptea, cu valori raportate până la 40% mai mici comparativ cu intervalul diurn.

Un posibil semnal de alarmă este durata: spasmele care persistă mai mult de 10 minute pot indica probleme de boală arterială periferică (PAD), o condiție asociată cu risc cardiovascular crescut. În astfel de situații, evaluarea medicală nu ar trebui amânată.

Soluție cu efect măsurat: „The 3-AM Stretch” — așază-te drept, întinde picioarele și trage vârfurile spre tine timp de 30 de secunde; repetă de trei ori înainte de culcare. Studii clinice au arătat reduceri semnificative ale frecvenței crampelor pe parcursul a câteva săptămâni.

Femeile însărcinate. Aproximativ jumătate dintre gravide relatează crampe, cu vârf după săptămâna 28. Pe lângă schimbările hormonale și solicitarea mecanică, există două piese-cheie de puzzle: un potențial deficit de magneziu (observat frecvent în sarcină), care poate intensifica severitatea spasmelor, și compresia uterului asupra venei iliace, ce reduce fluxul de sânge în membrele inferioare. În plus, crampele neglijate au fost corelate în unele observații cu un risc mai mare de preeclampsie — încă un motiv pentru monitorizare atentă și discuție cu medicul.

Manifestările sunt similare în ambele grupuri: apariție nocturnă, adesea în gambă, cu durere vie, contracție vizibilă și o „rigidizare” a degetelor de la picioare. Diferența o face contextul: la vârstnici, terenul este dominat de atrofie și conducere nervoasă încetinită; în sarcină, de compresie venoasă și modificări ale echilibrului mineral.

Ce spune știința că poți face, practic

1) Rutina de întindere înainte de somn. Întinderile care activează mușchii antagonici (cum e flexia dorsală a gleznei — vârful tras spre tibie) scad excitabilitatea mușchiului și reduc probabilitatea de crampă pe timpul nopții. Protocolul din „The 3-AM Stretch” — 3 serii a câte 30 de secunde, imediat înainte de culcare — a fost asociat cu o scădere substanțială a episoadelor în câteva săptămâni.

2) Identifică și corectează factorii agravanți din context. La persoanele în vârstă, consolidarea lanțului gambier prin exerciții blânde de zi cu zi și menținerea unei poziții comode a gleznei în timpul somnului pot tempera declanșarea spasmelor. La gravide, discută cu medicul despre aportul de magneziu și despre strategii simple pentru circulație (de pildă, pauze scurte de mișcare de-a lungul zilei); dacă durerea este prelungită sau apar și alte simptome, evaluarea obstetricală rămâne esențială.

3) Fii atent la durata și patternul durerii. Un episod izolat, scurt, este de obicei benign. Spasmele prelungite (peste 10 minute), repetate și însoțite de senzație de răceală a pielii, paloare sau oboseală la mers pot sugera suferință vasculară periferică și necesită consult.

4) Îngrijește „ecosistemul” neuromuscular. În afara crizei, un minim de activitate regulată, exerciții de mobilitate a gleznei și hidratarea adecvată pe parcursul zilei ajută la stabilizarea pragului de excitabilitate al mușchiului. În camera de dormit, o temperatură plăcută și lipsa presiunii pe gambă pot reduce stimulii care declanșează spasmele.

Nu toate crampele se comportă la fel, dar cele mai multe răspund la intervenții simple, consecvente. O rutină scurtă de seară, atenția la semnalele corpului și câteva ajustări ale obiceiurilor pot face diferența dintre o noapte fragmentată și un somn care te lasă să te trezești odihnit.

Urmărește-ne și pe Google News

Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter

MENȚIUNE:

Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.

Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.