Mircea Tiberian, pianist și compozitor de jazz, a încetat din viață la Galați, la 70 de ani, la scurt timp după un concert susținut alături de Nicolas Simion Quartet. Artistul a fost descoperit fără suflare în camera de hotel în care era cazat, în dimineața de după spectacol.
Informațiile inițiale indică probleme cardiace pentru care urma tratament, iar echipajul SMURD chemat de urgență a încercat resuscitarea, însă fără rezultat. Vestea a tulburat comunitatea muzicală și publicul care i-a urmărit de-a lungul anilor aparițiile pe scenele din România și din străinătate.
„Am rămas fără cuvinte… Ce imensă pierdere!… Dumnezeu să te odihnească în pace și lumină.”
Așa a sunat mesajul transmis pe rețelele sociale de compozitorul Ionel Tudor, unul dintre numeroșii artiști care i-au adus un omagiu.
Ce s-a întâmplat la Galați
Potrivit celor prezenți la eveniment, Tiberian a urcat pe scenă într-o formă excelentă, a cântat alături de colegii de trupă și a primit aplauze îndelungi. După încheierea concertului, s-a întors la hotel. Dimineața, un coleg a observat că nu apăruse la micul dejun și a verificat camera: acolo a fost găsit fără viață. Intervenția medicală a fost promptă, însă eforturile de salvare nu au reușit.
Publicul care l-a ascultat în seara precedentă descrie un recital dens, plin de nuanțe, cu improvizații care i-au definit stilul inconfundabil. Câteva ore mai târziu, aceeași comunitate care umpluse sala a primit, consternată, anunțul decesului.
Un parcurs artistic remarcabil
Născut la Cluj-Napoca și crescut la Sibiu, Mircea Tiberian a descoperit devreme pianul și libertatea improvizației. Debutul său notabil s-a produs în 1974, pe scena Festivalului Internațional de Jazz de la Sibiu, moment care i-a deschis un drum întins pe mai bine de patru decenii.
De-a lungul timpului, a colaborat cu nume puternice ale jazzului: de la Larry Coryel, Tomasz Stanko și Herb Robertson la John Betsch, Adam Pieronczyk sau Nicolas Simion. În România, parteneriatele sale cu Johnny Răducanu, Anca Parghel ori Dan Mândrilă au rămas repere pentru scena locală. Stilul său – între lirism, rigoare și explorare – a navigat cu naturalețe de la jazzul tradițional la improvizație contemporană și New Music.
Activitatea i-a fost recunoscută prin mai multe distincții. A primit, în repetate rânduri, premiile Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, iar titlul de „Muzicianul român al anului” i-a revenit în mai multe ediții. Totodată, bursa Enescu–Brâncuși a Institutului Cultural Român i-a confirmat anvergura artistică.
Nu doar scena l-a definit, ci și catedra: la Universitatea Națională de Muzică din București, unde a inițiat și coordonat secția de jazz, a format generații întregi de instrumentiști. Pentru mulți tineri muzicieni, întâlnirea cu profesorul Tiberian a însemnat direcție, disciplină și curajul de a căuta propria voce.
În ultimii ani, pianistul a continuat să concerteze, să scrie muzică și să susțină proiecte educaționale. Ecoul acestor inițiative – pe scenă și în sala de curs – rămâne puternic în comunitatea de jazz, unde munca sa va fi redescoperită prin înregistrări, parteneriate și recitaluri omagiale.
Urmărește-ne și pe Google News
Rețele de socializare: Instagram, Facebook și Twitter
MENȚIUNE:
Informaţiile publicate de Vesteazilei.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ.
Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.