Guvernul condus de Ilie Bolojan a oficializat, prin publicarea în Monitorul Oficial, schimbări ample la regulile de acordare a majorărilor salariale pentru personalul implicat în proiecte europene și în implementarea PNRR. Esența noilor prevederi: sporurile de până la 40% devin strict dependente de rezultate măsurabile, iar plata lor se face doar când există dovezi concrete de progres.
Ce prevede hotărârea publicată în Monitorul Oficial
Sporurile sunt plafonate la maximum 40%, dar nu se mai acordă automat. Nivelul efectiv depinde de orele lucrate, valoarea proiectelor și progresul real documentat.
Progresul minim acceptat într-un proiect trebuie să bifeze cel puțin unul dintre criteriile stabilite: +5% creștere de execuție (dovedită prin studii, cereri de plată și alte documente), minimum 3% progres fizic, derularea a cel puțin 3% din activitățile eligibile sau recepția a cel puțin 3% din bunuri/servicii/lucrări.
Plata drepturilor se va face trimestrial, raportat la rezultatele din perioada anterioară. Instituțiile care gestionează proiecte trebuie să depună, la fiecare trei luni, documente interne care să ateste rezultatele obținute, nu doar activitatea raportată.
Dacă nu există progres, nu există spor — o regulă nouă și esențială introdusă explicit pentru a scoate din ecuație bonusurile acordate pe baza birocrației sau a volumului raportat, fără efecte vizibile în teren.
Personalul care activează simultan pe mai multe proiecte va cumula atât orele, cât și valorile proiectelor, ceea ce poate influența în sus procentul de majorare, dar numai în măsura în care sunt îndeplinite criteriile de progres.
Hotărârea actualizează Regulamentul-cadru din HG 234/2023, întărind standardele de performanță pentru proiectele europene și pentru cele finanțate prin PNRR.
„Trebuie să readucem echilibrul în sistemul public și să punem performanța în centrul grilei de plată. Nu e firesc ca un funcționar dintr-un minister să câștige dublu față de colegii lui din alte structuri sau față de mediul privat.”
Impactul asupra administrației locale și a funcționarilor
Pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, majorarea maximă de 40% nu mai este garantată. Indemnizațiile se calculează în funcție de numărul și valoarea reală a proiectelor implementate, iar dacă o parte semnificativă din investiții merge către capacitate administrativă, procentul final scade.
Mai exact, în situația în care peste 40% din valoarea proiectelor reprezintă investiții în capacitate administrativă, majorarea rezultată se reduce cu 40%. Executivul motivează această regulă prin nevoia de a uniformiza salarizarea și de a evita situațiile în care localitățile fără proiecte consistente beneficiază la fel ca cele care livrează rezultate.
Decizia vine pe fondul anunțurilor anterioare privind reforma sporurilor. Premierul a indicat public că, în trecut, peste 2.000 de angajați din Ministerul Fondurilor Europene acumulaseră un stimulent european de 50%, peste care se adăugau un spor de 45% și unul de condiții vătămătoare de 15%. Consecința: un funcționar de execuție ajungea la aproximativ 13.400 lei net, iar un director depășea 21.000 lei – valori care întreceau venitul unui ministru.
Noul cadru leagă direct bonusurile de rezultatele proiectelor: indicatorii de execuție, progresul fizic, activitățile eligibile realizate și recepțiile efective devin condiții măsurabile pentru plata oricărei majorări. Prin această abordare, performanța devine criteriul central, iar simpla raportare de activități fără impact nu mai produce efecte în salariu.
Hotărârea intră în vigoare imediat, iar primele plăți recalibrate conform noilor reguli vor fi operate la începutul anului 2026, în funcție de progresul raportat pentru trimestrul IV din 2025. Instituțiile implicate își vor ajusta procedurile interne pentru a documenta riguros rezultatele, astfel încât tranșele trimestriale să reflecte fidel stadiul real al proiectelor.