ANM a ridicat nivelul de atenție, iar mesajul transmis de Elena Mateescu e unul care schimbă planurile din mers: urmează zile în care iarna nu mai stă la „poza de sezon”, ci apasă pe accelerație.
Deși începutul poate părea „gestionabil” la prima vedere, tabloul se construiește în straturi: întâi precipitații care își schimbă forma, apoi vânt care taie vizibilitatea, iar la final aerul rece care se așază peste țară ca un capac. Iar când fiecare piesă intră la locul ei, lucrurile devin greu de ignorat.
„Avertizările meteo sunt extinse până marți dimineață.”
În acest interval, atenția nu se duce doar către cantitatea de precipitații, ci mai ales către ritmul cu care vremea se înrăutățește și către felul în care se poate schimba situația de la o oră la alta, în special pe drumuri.
I. Zonele unde se simte primul „șoc” al episodului
Primul semnal vine din est și sud-est, acolo unde sunt anunțate condiții capabile să îngreuneze serios deplasările. Pentru mulți, problema nu va fi doar ninsoarea în sine, ci combinația care poate transforma rapid un traseu banal într-un test de răbdare: vânt, vizibilitate redusă și depuneri care pot apărea exact când te aștepți mai puțin.
În intervalul de sâmbătă, între orele 05:00 și 18:00, sunt vizate Moldova, Muntenia și Dobrogea, cu episoade de ninsoare viscolită și rafale de vânt în creștere. În astfel de condiții, porțiunile de drum expuse pot deveni, pe alocuri, imprevizibile, mai ales dacă se formează polei.
Atenția se mută și pe detalii aparent mici: o diferență de câteva grade, o zonă de câmp deschis, un sector fără parazăpezi. În teren, astfel de nuanțe fac diferența între trafic fluent și blocaje care se întind pe kilometri.
II. Cum avansează precipitațiile și unde se adună zăpada
ANM descrie o evoluție în lanț: precipitațiile înaintează dinspre vest către sud-est și, treptat, se transformă în ninsoare în tot mai multe regiuni. Asta înseamnă că zonele care „scapă” la început pot intra în scenariu pe parcurs, pe măsură ce aerul rece câștigă teren.
În București, ploile din timpul nopții sunt așteptate să se transforme în ninsoare, iar până luni dimineață stratul de zăpadă ar putea ajunge la 5–8 cm. Pentru un oraș în care ritmul se bazează pe minute, câțiva centimetri pot conta enorm când vin la pachet cu temperaturi în scădere și carosabil alunecos.
În restul țării, mai ales la munte, în nord-est și în centru, se vorbește despre un strat inițial de 5–10 cm, cu potențial de creștere spre 10–15 cm pe parcursul a trei zile de vreme severă. Iar în noaptea de vineri spre sâmbătă, în nord sunt posibile ploi și lapoviță, cu risc ridicat de polei, înainte ca precipitațiile să ajungă și în Muntenia, Oltenia și Dobrogea și să se transforme în ninsoare.
Pe acest fundal, autoritățile recomandă echiparea corespunzătoare a autovehiculelor, evitarea deplasărilor în zonele afectate de viscol și prudență maximă, în special acolo unde se poate depune polei.
Și abia aici apare piesa care schimbă complet senzația de „iarnă obișnuită”: de la finalul weekendului, România intră într-un episod de ger puternic, cu minime care, în zonele intramontane și în depresiunile din estul Transilvaniei, pot coborî spre –20°C, iar frigul este anunțat să se mențină și pe parcursul săptămânii viitoare.