În spatele ușilor închise, în retailul din România circulă în aceste zile un dosar care nu seamănă cu un simplu zvon. E genul de document care adună în câteva pagini: calcule, liste scurte, întâlniri discrete și o întrebare care ridică sprâncene în orice consiliu de administrație.
Nu e doar despre un nume mare pe firmă, ci despre un mecanism întreg: oameni, contracte, logistică și o poziție care poate schimba, dintr-o singură mișcare, felul în care arată cumpărăturile de zi cu zi. Iar miza e suficient de mare încât fiecare detaliu să fie cântărit la milimetru.
În piață se discută despre o tranzacție estimată la 750–900 de milioane de euro, iar motorul discuțiilor ar fi fost alimentat și de faptul că grupul ar fi apelat la o bancă pentru a „măsura” interesul investitorilor. Când astfel de pași apar, nu mai e vorba de bârfe: începe partea rece, contabilă, în care fiecare cifră devine argument.
Miza: 458 de magazine și miliarde în rulaj
România nu e o piață „de decor” în această ecuație. Rețeaua operează 458 de magazine, iar veniturile raportate pentru primele nouă luni din 2025 sunt în jur de 2,3 miliarde de euro. În limbajul marilor lanțuri, asta înseamnă putere: negociere cu furnizorii, acces la spații bune, flux constant de clienți și capacitatea de a regla rapid oferta, prețurile și promoțiile.
De aici începe tensiunea: când un grup își reevaluează prezența, rar o face dintr-un singur motiv. De obicei, e un amestec care nu se vede la raft: presiune competitivă, investiții, formate de magazin care se schimbă, costuri care urcă, așteptări noi ale consumatorilor.
În tot acest context, compania a încercat să țină discuția în zona oficială, fără să o închidă complet. Mesajul transmis după apariția informațiilor a lăsat loc de interpretări, tocmai prin felul în care a vorbit despre analiză și adaptare.
„Articolele apărute… nu reflectă un anunț oficial… Grupul a desfășurat o analiză a portofoliului.”
Tradus în limbaj de piață: nimic nu e confirmat public, dar nimic nu mai pare imposibil, mai ales când se invocă explicit o analiză de portofoliu și reorganizări dictate de schimbările din piață.
Trei profiluri care schimbă jocul
În astfel de momente, nu intră în ring un singur tip de jucător. Se aliniază, de regulă, profiluri diferite: capital local cu disciplină de execuție, grupuri cu viteză în proximitate și companii care știu deja să ruleze formate mari, cu infrastructură întinsă.
În discuții apare frecvent numele Dragoș și Adrian Pavăl — asociați de public cu retailul de bricolaj, dar relevanți aici prin capacitatea de a scala operațiuni uriașe, de a gestiona stocuri și de a ține în control rețele complexe. Într-o tranzacție de acest calibru, nu contează doar banii, ci și mâna care poate ține mecanismul în mișcare după semnătură.
Pe un alt culoar, se vorbește despre ambițiile Żabka, care își testează expansiunea în România prin brandul Froo. După aproximativ un an și jumătate de funcționare, rețeaua Froo a ajuns la 122 de magazine — un ritm care spune clar că nu e o prezență de vitrină, ci un plan de creștere apăsat.
„Avem planuri ambițioase… atât organic, cât și prin achiziții… Monitorizăm oportunitățile de creștere.”
Mai există și un al treilea profil care, în ecuația asta, vine cu greutate „de la raft” și cu o amprentă care deja acoperă harta: Auchan. Prezent în toate județele, cu 26 de hipermarketuri, șapte unități discount ATAC, opt supermarketuri, 395 de magazine MyAuchan (în mare parte în stațiile Petrom) și patru magazine Simply by Auchan, grupul ar avea, teoretic, infrastructura să transforme orice pas în repoziționare, nu doar extindere.
Și aici se schimbă temperatura discuției: pe lista investitorilor despre care se spune că au depus oferte pentru operațiunile Carrefour din România apar, laolaltă, frații Dragoș și Adrian Pavăl, Żabka și Auchan.