În spatele unei discuții aparent tehnice, purtată la vârful coaliției PSD–PNL, se joacă o miză care atinge direct milioane de oameni: salariul minim și suma care ajunge efectiv „pe card” din 2026. Doar că nimic nu e bătut în cuie încă, iar „da”-ul final pare legat de o piesă mult mai mare: felul în care sunt taxate marile companii.
Între timp, pe masa Guvernului stau două variante care arată la fel la prima vedere, dar produc efecte diferite în buzunar. Iar unul dintre detaliile care poate schimba calculele de la o lună la alta ține de o facilitate fiscală care, pentru unii, e diferența dintre o creștere vizibilă și una abia sesizabilă.
Ce s-a negociat în coaliție și de ce depinde totul
Compromisul s-a conturat într-o ședință a liderilor coaliției de guvernare PSD–PNL, desfășurată miercuri seară, după presiuni venite și din zona investitorilor străini. Mesajul transmis premierului a fost direct: taxa aplicată pe cifra de afaceri are un impact negativ asupra investițiilor, iar mediul de afaceri vrea schimbarea ei.
În acest context, premierul Ilie Bolojan — care, inițial, ar fi susținut ideea înghețării salariului minim în 2026 — a readus în discuție varianta unei majorări. Dar nu ca măsură izolată, ci condiționată de o modificare fiscală importantă pentru marile corporații.
Pe scurt, Executivul a pus pe masă două scenarii de lucru:
1) reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri în anul următor, cu păstrarea salariului minim la nivelul actual;
2) eliminarea completă a impozitului minim pe cifra de afaceri, la pachet cu o creștere a salariului minim.
În ecuație intră și pragul de aplicare al acestui impozit, despre care a vorbit un specialist fiscal. Veronica Duțu a explicat:
„Este un impozit care se aplică la companiile a căror cifră de afaceri este mai mare de 50 de milioane de euro. Au fost afectate companiile cu o marjă foarte mică de profit, care au foarte mulți salariați care lucrează cu salariu minim pe economie”.
Cum se simte în salariul net și ce alte costuri se pregătesc în 2026
Dincolo de „brut”, oamenii simt doar netul. Iar aici apare partea care ține publicul în suspans: potrivit calculelor făcute de Blocul Național Sindical, diferența finală depinde de menținerea unei facilități fiscale — netaxarea unei sume fixe — care poate schimba semnificativ câți lei se văd, concret, la final de lună.
În plus, discuția despre salariul minim are și o ancoră europeană, invocată de economiști: legătura dintre salariul minim și anumiți factori precum inflația. Adrian Codârlașu a punctat:
„Avem o reglementare europeană care leagă salariul minim de niște factori, unul fiind inflația, suntem campioni europeni la inflație, deci conform acelei reglementări ar trebui să-l mărim”.
Și mai e un element care complică tabloul pentru 2026: în paralel cu aceste negocieri, Guvernul a stabilit prin ordonanță de urgență obligativitatea consiliilor locale de a majora taxele pe proprietăți și autovehicule până la sfârșitul anului, iar autoritățile locale care nu aplică măsurile riscă sancțiuni financiare de la bugetul central. În estimările primarilor, taxele locale ar putea urca cu aproximativ 80% în 2026, iar impozitul pentru mașinile poluante ar putea fi dublat.
Deocamdată, hotărârea finală e așteptată până la finalul acestui an, însă scenariul care a aprins discuțiile spune așa: de la 1 iulie 2026, salariul minim brut ar putea crește cu 300 de lei, de la 4.050 lei la 4.350 lei; în calculele sindicatelor, asta ar duce la un net de 2.756 lei (față de 2.574 lei acum), adică +182 lei dacă se păstrează netaxarea pentru 300 de lei, dar doar +58 lei dacă facilitatea dispare — iar totul rămâne legat, în oglindă, de decizia privind impozitul pe cifra de afaceri pentru marile companii.