2026 se vede deja la orizont, iar în spatele vitrinelor pline din supermarket se strânge o presiune care nu se simte încă pe bon. Producătorii agricoli spun că noile taxe anunțate le schimbă calculele din temelii: costuri mai mari la producție, mai puține culturi menținute și, inevitabil, un lanț de scumpiri care ajunge până la raft.
În discuțiile dintre fermieri, un lucru revine obsesiv: nu e vorba doar de o taxă în plus, ci de cumulul de obligații într-un moment în care cheltuielile cu munca, energia și materialele au urcat deja puternic. Când pui toate acestea într-un singur tabel, diferența se vede imediat: marja se subțiază, riscul crește, iar decizia de a cultiva „la fel ca anul trecut” devine o loterie.
În prim-plan sunt deținătorii de sere și solarii, dar și agricultorii care țin legumele în câmp. Ce îi unește? Același sentiment că munca nu mai este răsplătită proporțional și că nota de plată vine înainte să apară profitul.
Taxe noi, presiune veche: ce se întâmplă în ferme
Fermierii susțin că au cerut în repetate rânduri eliminarea legii care taxează solariile, însă actul normativ a fost promulgat, iar tensiunea din teren a crescut imediat. Pentru ei, nu e o discuție abstractă despre fiscalitate, ci un cost concret care se adaugă într-un an în care multe bilanțuri au fost deja fragile.
„Costul de producţie, din ce în ce mai ridicat. În ultimii 2-3 ani, costurile sunt cu 70% mai ridicate. Câştigăm foarte puţin. În toamna aceasta, am ieşit pe minus la tomate. Nu s-au vândut”, susţine Gelu Dobre, producător de legume.
Într-un exemplu invocat de fermieri din județul Ilfov, pentru un solar de aproximativ 1.500 mp, impozitul anual ar ajunge în zona 500–600 de lei. Pare o sumă „gestionabilă” la prima vedere, dar în fermele mici și medii orice creștere fixă se vede direct în decizia finală: să mai plantezi la fel, să reduci suprafața sau să renunți la anumite culturi.
„Cultivăm mai puţin. Fiindcă eu investesc, da dacă nu am plus valoare… Preţurile eu le-aş creşte. Eu vreau să dau cu 2 lei, da dumneavoastră dacă nu-mi daţi 2 lei?”, a mai spus Gelu Dobre.
Un efect în lanț: mai puține suprafețe, mai multă nesiguranță
Nu doar solariile sunt în discuție. Fermierii atrag atenția și asupra terenurilor agricole, unde baza de impozitare a crescut semnificativ. În practică, asta înseamnă că mulți ajung să achite aproape dublu față de anii anteriori, iar în agricultură „aproape dublu” nu se traduce în „aproape nimic”, ci în schimbări de strategie.
„Dacă plăteam 52 de lei, vom plăti 132 de lei, pe hectar. Sumele nu sunt foarte mari. Dar având în vedere că sunt obligaţii fără drepturi, e o nemotivare corectă”, a declarat Vlad Gheorghe, preşedintele OIPA Legume Fructe.
În acest punct apare avertismentul care îi sperie pe mulți: dacă prețurile sunt împinse în sus, iar cumpărătorul nu le mai susține, anul următor fermierii reduc suprafețele drastic. Iar când suprafețele se reduc, piața nu iartă: oferta scade, competiția pe marfă crește, iar prețurile devin și mai greu de ținut în frâu.
„Ori vom creşte preţul şi, dacă nu se vor vinde, anul următor se vor reduce la minim 50% suprafeţele cultivate. Avem 50 de mii de hectare cu legume în câmp şi solarii”, a mai adăugat preşedintele OIPA.
În tot acest tablou, se discută și despre o posibilă ieșire pentru unii producători: asocierea în cooperative agricole, care ar putea aduce excepții sau condiții mai favorabile. Însă pentru mulți, decizia trebuie luată rapid, înainte de sezon, când fiecare zi întârziată înseamnă bani blocați în răsad, inputuri și muncă.
Pe scurt, din 2026, presiunea fiscală descrisă de fermieri riscă să se vadă direct la raft la legumele de bază—în special la cele produse în solarii și în câmp, precum roșiile (invocate explicit de producători), dar și la alte legume proaspete similare, pe măsură ce unii agricultori reduc cantitățile și încearcă să acopere costurile crescute prin preț.