În blocurile din România, discuția despre bani începe de obicei cu întreținerea. Dar, de data asta, presiunea nu vine din lift, din reparațiile de pe casa scării sau din fondul de rulment. Vine dintr-o zonă mai greu de „negociat”, care îți intră direct în bugetul anual și îți poate schimba calculele pe termen lung.
Mulți proprietari au observat deja un semnal: felul în care autoritățile vorbesc despre taxele locale s-a schimbat. Se insistă pe „actualizări”, „corectări” și „aliniere” a valorilor, iar în spatele acestor cuvinte aparent neutre se află o realitate care, pentru apartamentele de la bloc, poate deveni rapid dureroasă.
De ce proprietarii simt că „se strânge lațul”
Impozitul pe locuință nu e o cheltuială care te lovește lunar, dar tocmai asta îl face perfid: apare o dată sau de două ori pe an, iar când se schimbă semnificativ, impactul se simte ca o taxă-surpriză. Proprietarii de apartamente, mai ales cei care țin cu strictețe evidența plăților, știu că diferențele mici se înghit, însă salturile mari devin greu de acoperit.
În plus, la bloc nu ai doar un „spațiu” — ai o cotă-parte, ai situații juridice diferite, ai suprafețe, anexe, locuri de parcare, uneori chiar modificări din acte pe care nu le-ai mai verificat de ani. Orice ajustare care schimbă baza de calcul se poate răsfrânge asupra sumei finale, iar proprietarul află de multe ori abia când primește înștiințarea sau când încearcă să plătească.
Mai e și un detaliu pe care mulți îl ignoră: în cazul taxelor locale, diferențele pot apărea de la o localitate la alta, în funcție de deciziile și formulele aplicate. Asta înseamnă că doi vecini din orașe diferite pot avea apartamente comparabile, dar costuri anuale total diferite — iar această diferență poate să se adâncească.
Ce ar trebui să verifici ca să nu te prindă schimbarea nepregătit
Înainte să te uiți doar la suma finală, merită să te uiți la detaliile care o compun. Orice proprietar poate face câteva verificări simple, ca să evite situația în care plătește mai mult fără să înțeleagă de ce.
1) Datele din evidențe: suprafață, adresă, tipul locuinței, eventuale anexe. O cifră introdusă greșit sau o informație rămasă neactualizată poate produce o diferență pe care o simți direct în buzunar.
2) Înștiințările și termenele: multe costuri devin „șoc” nu pentru că sunt noi, ci pentru că oamenii nu au timp să se adapteze. Dacă știi din timp cum se schimbă taxarea, îți poți planifica bugetul și poți evita penalitățile.
3) Situația locuinței: dacă apartamentul e închiriat, dacă e a doua proprietate, dacă există modificări de utilizare sau situații speciale, acestea pot influența felul în care se ajunge la sumă.
4) Discuția în asociație: la bloc, informația circulă repede când se leagă de bani. Dacă mai mulți vecini observă aceeași tendință, e un semn că schimbarea e generală și nu ține doar de un caz izolat.
Totuși, partea care îi face pe proprietari să ridice sprânceana nu e doar că „se schimbă ceva”, ci amploarea. Pentru mulți, nu e vorba de o ajustare fină, ci de o creștere care poate redesena complet cheltuiala anuală.
Din 2026, proprietarii de apartamente la bloc se pot trezi cu un impozit pe locuință de până la trei ori mai mare față de nivelul actual — adică exact acel impozit despre care s-a vorbit că se triplează.
