În ultimele zile, prin birourile multor primării s-a produs acel moment rar în care dosarele nu mai înseamnă doar hârtii, ci se transformă în tranșe care pleacă spre oameni. Iar pentru cei care simt deja presiunea sezonului rece, e genul de veste care poate schimba felul în care îți calculezi fiecare săptămână.
Nu e vorba de un „cadou”, ci de o măsură gândită pentru iarnă, acolo unde costurile se adună pe tăcute, iar diferența dintre „mă descurc” și „nu mai am de unde” se vede de la o factură la alta. Iar mecanismul e mai simplu decât pare: banii sunt gestionați local, prin primării, pe baza cererilor depuse.
Cum se pune în mișcare sprijinul pentru încălzire
Autoritățile locale au început distribuirea primelor tranșe destinate ajutorului pentru încălzirea cu lemne, un sprijin direcționat către pensionari și persoane vulnerabile. Fondurile sunt administrate de primării, iar rolul lor e să atenueze impactul cheltuielilor mari din sezonul rece.
Perioada acoperită nu e „oricând”, ci are o limită clară: cinci luni, în intervalul decembrie – aprilie. Dincolo de calendar, cheia rămâne aceeași: nu primești automat, ci în funcție de venitul net și de actele care arată acest lucru.
Practic, fiecare solicitare trece printr-un traseu previzibil: dosar depus, documente justificative ale veniturilor, verificare și calcul. Iar calculul nu e „după ureche”, ci pe o grilă procentuală: pe măsură ce veniturile cresc, procentul scade, iar suma se micșorează.
Pragul de venit care îți schimbă suma (și de ce contează fiecare leu)
Aici apare detaliul pe care mulți îl trec cu vederea: nu contează doar dacă te încadrezi, ci cât de aproape ești de prag. O diferență aparent mică în venit poate muta solicitantul într-o treaptă inferioară, cu procent mai mic. Exact de aceea, primăriile cer dovezi clare, iar oamenii ajung să se întoarcă la ghișeu pentru un document lipsă.
În paralel, discuția despre bani și protecție socială s-a mutat, din nou, în zona mare a sustenabilității pensiilor. Ilie Bolojan a pus accent pe ideea că economia are nevoie de mai mulți oameni activi și s-a poziționat împotriva pensionărilor timpurii:
„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionarea anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni în economia reală”
Declarația sa vizează inclusiv angajații din zona de apărare și ordine publică—militari, polițiști și personal din servicii speciale (SRI, SIE, STS, SPP)—într-un moment în care tensiunile dintre nevoi, bugete și reguli sunt din ce în ce mai greu de ascuns.
Pe zona pensiilor militare, mesajul oficial rămâne prudent: Ministerul Muncii a transmis că nu sunt prevăzute majorări în perioada imediată, iar proiectul legislativ care ar corela pensiile cu creșterea soldelor e blocat în Parlament. În același timp, statisticile invocate arată că bugetul pentru aproximativ 100.000 de pensionari militari aflați în evidența Casei de Pensii Sectoriale a MApN a fost de circa un miliard de euro în anul precedent, iar după ce impozitarea progresivă a fost declarată neconstituțională, recuperarea sumelor reținute se poate face, în prezent, doar prin acțiuni în instanță.
Sprijinul despre care e vorba se adresează gospodăriilor care se încălzesc cu lemne, pentru intervalul decembrie–aprilie, iar suma maximă care poate fi încasată ajunge la 320 lei/lună, în funcție de venitul net: până la 200 lei/lună se acordă 100% (320 lei); între 200,1–320 lei/lună se acordă 90% (288 lei); între 320,1–440 lei/lună se acordă 80% (256 lei); între 440,1–560 lei/lună se acordă 70% (224 lei); între 560,1–680 lei/lună se acordă 60% (192 lei); între 680,1–920 lei/lună se acordă 50% (160 lei); între 920,1–1.040 lei/lună se acordă 40% (128 lei); între 1.040,1–1.160 lei/lună se acordă 30% (96 lei); între 1.160,1–1.280 lei/lună se acordă 20% (64 lei); între 1.280,1–1.386 lei/lună (familii) sau până la 2.053 lei (persoane singure) se acordă 10% (32 lei).