Există o idee care sună aproape imposibil, dar pe care medicii o repetă tot mai des: poți ajunge cu artere îngustate în proporție de până la 70% și totuși să-ți vezi de viață ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat. Nicio durere clară, nicio alarmă „clasică”, doar o senzație vagă că „nu mai ești ca înainte”.
Partea neliniștitoare e că organismul nu face gălăgie atunci când începe să piardă teren. Face economie, se adaptează, ocolește. Iar tu interpretezi semnalele ca pe ceva banal: stres, oboseală, vreme, vârstă, prea multă muncă.
În realitate, când vasele de sânge se îngustează, miza nu e doar confortul de zi cu zi. În joc intră riscuri majore precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau ischemia periferică — exact genul de evenimente care apar „din senin” în poveștile pe care le auzi la știri.
De ce arterele pot fi grav afectate fără semnale clare
Îngustarea arterelor (stenoza) nu se întâmplă ca o ușă trântită, ci ca o ușă care se închide milimetru cu milimetru. Atât timp cât nu apare un blocaj complet, corpul poate improviza: pune în funcțiune circulația colaterală și încearcă să compenseze lipsa fluxului normal.
Tocmai această „inteligență” biologică poate fi capcana: te lasă să funcționezi, dar te obișnuiește să trăiești cu mai puțin oxigen și cu mai puțin sânge acolo unde ai nevoie. Iar când compensația nu mai ajunge, diferența dintre o zi obișnuită și o urgență poate deveni o chestiune de minute.
Chirurgul vascular Dr. Sumit Kapadia, cu peste 18 ani de experiență, a întâlnit pacienți care au ajuns la spital fără simptome „spectaculoase”, descoperind întâmplător îngustări arteriale importante. Mesajul implicit e simplu: lipsa durerii nu înseamnă lipsa problemei.
Când sunt necesare investigațiile
Dacă ai unul sau mai mulți factori de risc, „aștept să mă doară” e o strategie care te poate costa. Medicii recomandă evaluări mai ales în prezența unor elemente precum: fumatul, hipertensiunea, colesterolul crescut, diabetul sau un istoric familial de boli cardiovasculare.
Investigațiile utile pot începe cu lucruri punctuale și clare: Indicele Gleznă-Braț (ABI) pentru circulația periferică, ecografiile Doppler pentru a vedea fluxul sanguin și eventualele îngustări, plus alte evaluări imagistice stabilite de medic. Partea bună: depistate din timp, problemele arteriale pot fi gestionate prin tratament, ajustări de stil de viață sau intervenții minim invazive.
Prevenția rămâne, totuși, zona în care câștigi cel mai mult: alimentație echilibrată cu legume, fructe și fibre, mișcare constantă, renunțarea la fumat și controlul tensiunii, colesterolului și glicemiei. Sunt măsuri simple pe hârtie, dar uriașe în efect, mai ales când nu știi încă ce se întâmplă „în interior”.
Cele cinci semne discrete pe care medicii le leagă de posibile artere blocate sunt: oboseală inexplicabilă chiar și după eforturi mici; presiune sau disconfort în piept (mai ales la efort), nu neapărat durere ascuțită; respirație greoaie însoțită uneori de amețeli sau senzație de leșin; mâini și picioare reci ori vindecare lentă a rănilor, cu amorțeli/paloare; și dureri în zone neobișnuite precum brațe, spate, maxilar sau picioare, ușor de confundat cu postura, stresul sau oboseala.