În mintea multor femei, durerea e „sirena” care ar trebui să pornească prima. Doar că medicina spune altceva: există situații în care lucrurile serioase se instalează în liniște, fără semnale spectaculoase, fără disconfort care să te oblige să iei pauză din viața de zi cu zi.
În cabinet, tocmai acest contrast creează cele mai mari capcane: femei speriate de un junghi trecător și, în același timp, paciente care se simt perfect bine, dar ajung la investigații cu ceva ce n-ar fi bănuit niciodată. Iar între cele două extreme se strecoară acea zonă gri în care contează ce observi, ce ignori și cât de repede ceri un control.
Prof. dr. Alexandru Blidaru, chirurg oncolog și ginecolog, atrage atenția asupra confuziilor repetate pe care le vede în practică: oamenii caută „simptomul zgomotos” și ratează schimbările discrete. Uneori, exact discreția e semnul care ar trebui să te pună pe gânduri.
De ce durerea te poate păcăli
Durerea mamară sperie, dar tocmai ea e adesea un indicator prost pentru începutul unei probleme grave. Specialiștii subliniază că, în multe cazuri, disconfortul apare mai târziu, nu la debut. Iar când cineva așteaptă „să doară ca să fie ceva”, poate amâna exact perioada în care intervenția e cea mai eficientă.
Există și o nuanță pe care multe femei o trec cu vederea: durerea asociată ciclului menstrual e, de regulă, bilaterală și difuză, cu un caracter care se repetă lunar. În schimb, o durere care merită discutată rapid cu medicul e cea apărută brusc, fără legătură cu menstruația, localizată într-un punct fix sau însoțită de modificări vizibile ale pielii ori secreții mamelonare.
Problema nu e că durerea „nu contează” — problema e că, luată singură, poate fi o alarmă falsă. Și, paradoxal, poate fura atenția de la semnale mult mai relevante, dar mult mai ușor de ignorat.
Semnele discrete și ce merită urmărit lunar
În fazele incipiente, unele schimbări sunt mici, aproape „banale” la prima vedere, dar persistente sau diferite de normalul tău. Pe lista semnalelor care merită verificare intră modificări ale pielii sânului, roșeață care nu cedează, senzație de umflare ori căldură locală, retracția mamelonului, secreții mamelonare neobișnuite și apariția unor noduli la nivel axilar.
Mai există un adevăr care apasă greu: tumora nu este întotdeauna palpabilă la început. Adică poți să faci autopalpare „ca la carte” și totuși să nu simți nimic, în timp ce imagistica descoperă leziuni foarte mici, uneori de ordinul milimetrilor, inclusiv modificări preinvazive. De aici și diferența uriașă dintre „mă simt bine” și „sunt în regulă”.
În stadiul I, când formațiunea are sub 2 cm, cifrele de supraviețuire sunt considerate excelente: peste 95% la 5 ani și aproximativ 90% la 10 ani. Tocmai de aceea, fereastra de depistare timpurie are o miză enormă, iar întârzierile se plătesc scump.
În practică, screeningul nu e un moft și nici o „asigurare pentru ipohondri”: e metoda prin care găsești ce nu simți. Recomandările prezentate de specialiști includ ecografie mamară anual, mamografie la fiecare 12–18 luni după 40–45 de ani, plus controale precum ecografia abdominală și testul Babeș-Papanicolau, de regulă, anual.
Autopalparea rămâne utilă pentru a observa diferențe de la o lună la alta, fără să înlocuiască investigațiile. Momentul recomandat este la 5–7 zile după menstruație (sau în aceeași zi a fiecărei luni, iar la menopauză într-o zi fixă). Pașii sunt simpli: observare în oglindă, palpare cu vârful degetelor în mișcări circulare/radiale/verticale, verificarea axilei și o compresie ușoară a mamelonului pentru a vedea dacă apar secreții.
Unele semne impun consult rapid: modificări de formă sau dimensiune, iritații sau roșeață persistentă, aspect de „coajă de portocală”, zone retrase/încrețite ale pielii, mamelon retras, secreții apoase, galbene sau cu sânge.
La nivel global, cancerul de sân rămâne cea mai frecventă formă de cancer la femei: peste 2,3 milioane de cazuri diagnosticate anual și peste 680.000 de decese. Riscul crește după 40 de ani, însă aproximativ 20% dintre cazuri apar la paciente sub 50 de ani, iar factorii de risc invocați frecvent includ antecedente familiale, mutațiile BRCA1/BRCA2, menstruație precoce sau menopauză tardivă, lipsa sarcinilor ori prima sarcină după 30 de ani, obezitatea după menopauză și consumul regulat de alcool.
Mamografia modernă poate vedea microcalcificări suspecte, leziuni sub 5 mm, deformări ale structurii sânului și modificări ale ductelor mamare. În plus, studiile internaționale indică faptul că screeningul mamografic reduce mortalitatea cu 30–40% la femeile între 50 și 69 de ani.
„Cel mai des, debutul cancerului de sân se manifestă prin apariția unui nodul care nu doare”, avertizează prof. dr. Alexandru Blidaru, punctând că durerea apare, de regulă, „aproape exclusiv atunci când tumora este avansată”.