În ultimele zile ale anului, rafturile arată la fel, etichetele par liniștite, iar cumpărăturile „de rutină” își păstrează ritmul. Doar că, pentru cei care pun în coș bere, vin sau băuturi spirtoase, există o dată care nu iartă: 1 ianuarie. Nu e vorba de superstiții și nici de zvonuri aruncate la întâmplare, ci de felul în care se resetează, peste noapte, anumite reguli care ajung să se vadă fix acolo unde doare mai repede: la casă.
Înainte să apară reacțiile de tip „nu se poate” sau „iar?”, merită urmărit mecanismul. Piața alcoolului e una dintre cele mai sensibile la schimbări fiscale, iar comercianții sunt prinși între stocuri, termene, marje și reacția cumpărătorului. În mod inevitabil, orice ajustare se propagă în lanț: importatori, distribuitori, depozite, magazine, baruri, restaurante. Iar fiecare verigă are propria „traducere” în preț.
De aceea, senzația de „lovitură” nu vine neapărat dintr-o singură decizie, ci din faptul că schimbarea se poate simți brusc, în aceeași săptămână, chiar dacă pregătirile au început cu mult înainte. În astfel de perioade, diferențele între prețul de pe raft și costul real de reaprovizionare devin o presiune tăcută, dar constantă.
De ce e importantă data de 1 ianuarie
1 ianuarie este, tradițional, momentul în care intră în vigoare ajustări care pot afecta direct produsele accizabile. Alcoolul intră exact în această categorie, iar efectul se poate vedea în două moduri: fie prin modificarea prețului la următorul lot, fie prin schimbări care apar imediat ce se termină stocurile vechi. Pentru consumator, diferența dintre cele două scenarii poate fi doar de câteva zile.
În acest context, apar și micile „semne” pe care mulți le ignoră: promoții mai rare, multipack-uri care dispar temporar, limitări la anumite game sau „reformulări” de ofertă. Când prețul final e pe cale să se miște, comercianții încearcă să păstreze o aparență de stabilitate, dar realitatea se vede în detalii.
Mai e ceva: alcoolul nu se cumpără doar pentru „astăzi”. Se cumpără pentru mese, pentru întâlniri, pentru evenimente, pentru cadouri. Când apare incertitudinea, oamenii tind să ia „încă una”, apoi „încă două”. Iar asta accelerează golirea stocurilor chiar înainte ca noul preț să se așeze pe piață.
Unde se va vedea schimbarea prima dată
Primele diferențe tind să apară acolo unde rotația stocurilor este rapidă: retail mare, lanțuri cu volum, puncte de vânzare cu aprovizionare frecventă. Apoi se simte în HoReCa, unde costurile sunt împărțite altfel și orice creștere se „îmbracă” în prețul unui pahar, nu al unei sticle. În paralel, apar discrepanțe între magazine: unii vând încă din stoc, alții deja refac prețurile pentru noile livrări.
Pentru cumpărător, partea frustrantă e că același produs poate avea, în aceeași zonă, etichete diferite. Nu pentru că cineva „înșală”, ci pentru că fiecare unitate e în altă etapă: stoc vechi versus aprovizionare nouă. În această perioadă, reacția obișnuită este să compari, să schimbi marca, să renunți la o categorie sau să amâni cumpărăturile — dar alcoolul e genul de produs care rar se amână „fără înlocuitor”.
În toată această agitație, un lucru rămâne constant: cumpărătorii vor să știe cât și de când. Iar data e clară. De la 1 ianuarie, prețurile la alcool intră pe o traiectorie de majorare, pe fondul ajustărilor care împing costul final în sus, chiar dacă ritmul diferă de la produs la produs și de la magazin la magazin.