După o iarnă care a părut, pe alocuri, surprinzător de blândă, începutul lui ianuarie 2026 vine cu o schimbare de ritm care nu lasă loc de improvizații. Vremea își schimbă brusc regulile, iar diferența se simte în câteva ore: temperaturi care alunecă sub zero, rafale care taie respirația și o ninsoare ce nu mai are nimic „romantic” în ea.
Specialiștii AccuWeather indică un regim meteo care se instalează rapid și rămâne pentru câteva zile, suficient cât să transforme drumurile, trotuarele și chiar planurile aparent simple în adevărate teste de rezistență. Nu e genul de episod pe care îl „treci cu bine” doar cu o geacă groasă.
Când zăpada nu mai e decor: semnele care apar primele
În prima fază, totul începe cu acea combinație perfidă: ninsoare persistentă și vânt puternic. Zăpada se depune repede, stratul crește fără să ceară voie, iar vizibilitatea cade exact când ai mai mare nevoie de ea. Apoi apare problema care dă peste cap tot: ghețușul și poleiul, acele minute în care o frână obișnuită devine o loterie.
Impactul nu se oprește la mașini. Traficul rutier poate fi încetinit sau blocat, iar transportul feroviar și aerian pot resimți întârzieri tocmai când oamenii au nevoie să ajungă „repede” în alt oraș. Iar într-o astfel de dinamică, orice detaliu mic – o anvelopă nepotrivită, o porțiune umbrită, o pasarelă înghețată – se poate transforma în problemă mare.
Raed Arafat și avertismentul care nu se dă „de formă”
În mijlocul acestei presiuni, numele lui Raed Arafat revine în prim-plan, pe fondul măsurilor și mobilizărilor anunțate de structurile de intervenție. Mesajele transmise au o constantă: situația se poate gestiona, dar doar dacă oamenii nu tratează iarna ca pe un detaliu de fundal.
„Celor care vor să plece la drum, verificați toți condițiile drumurilor pe care vreți să plecați, există site-uri, aplicații unde pot fi verificate condițiile de trafic și asigurați-vă că mașinile sunt pregătite pentru drumurile respective – anvelope de iarnă și tot ce trebuie pentru un drum care se desfășoară în condiții de iarnă.”
Dincolo de condus, se discută și despre partea care nu se vede în pozele cu zăpadă: oamenii vulnerabili în nopțile cu temperaturi foarte scăzute. A fost cerută activarea și continuarea aplicării planului pentru persoanele fără adăpost, astfel încât echipajele care identifică persoane expuse să le ducă spre spațiile desemnate, iar autoritățile locale să se asigure că adăposturile funcționează.
„Și anume că orice ambulanță, orice mașină de poliție sau de pompieri identifică persoane fără adăpost să se asigure ca persoanele să ajungă la adăposturile desemnate, mai ales în cursul nopții, iar prefecturile să se asigure că adăposturile sunt funcționale și pot primi persoanele fără adăpost în perioadele cu temperaturi foarte scăzute.”
Pe teren, primele efecte au apărut deja: într-o singură zi, mii de oameni au rămas fără curent electric în județe precum Alba și Hunedoara, iar în Alba au existat inclusiv probleme punctuale cu apa, remediate ulterior. La un moment dat, numărul utilizatorilor fără electricitate a urcat la peste 90.000, înainte ca situația să înceapă să scadă, inclusiv prin trimiterea de generatoare de mare capacitate acolo unde a fost posibil tehnic.
România se află sub avertizări în 36 de județe: Caraș-Severin, Gorj, Hunedoara și Mehedinți sunt sub cod portocaliu, iar alte 32 sub cod galben; în paralel, au fost transmise mesaje RO-ALERT către județele vizate și pentru situații punctuale, cu mențiunea că aceste coduri pot fi actualizate în funcție de evoluția fenomenelor.