În spatele ușilor închise, acolo unde cifrele bugetului se lovesc de viața reală, se poartă o discuție care ține pe loc respirația a aproape patru milioane de oameni. Nu e vorba doar despre un nou „anunț” sau o promisiune împachetată frumos, ci despre un calendar care ar putea schimba lunar, pe fluturașul de pensie, ceea ce astăzi pare imposibil de acoperit.
Din afară, totul arată simplu: costuri mai mari, scumpiri, facturi apăsătoare. Din interior, însă, presiunea e dublă: cum să fie crescute veniturile seniorilor fără să se rupă echilibrul financiar. Iar aici, Ministerul Muncii a pus pe masă o variantă care a început să circule intens în discuțiile politice.
O parte dintre pensionari așteaptă încă ecoul unor majorări anunțate în anii trecuți, dar împinse mai departe pe motiv de constrângeri bugetare. Tocmai de aceea, fiecare indiciu, fiecare frază rostită de un oficial, ajunge să cântărească enorm.
Ce se discută acum la Ministerul Muncii
În centrul discuțiilor este un plan care să aducă un plus permanent la pensii, nu doar un sprijin „de moment”. În paralel, statul mizează pe ajutoare punctuale, ca un fel de plasă de siguranță până când mecanismul de creștere devine aplicabil.
În acest tablou, revine și ideea sprijinului acordat în tranșe, gândit să acopere perioadele cele mai sensibile ale anului. Mesajul transmis este că, deși măsura mare nu se activează imediat, nu se renunță complet la intervențiile directe în buzunarul pensionarilor.
Secretarul de stat Ciprian Nicolae Văcaru a vorbit public despre cum arată negocierile și despre faptul că nu toate scenariile sunt încă bătute în cuie, pentru că decizia finală depinde de acordul din Coaliție și de spațiul bugetar.
„Legat de indexarea pensiilor, o parte a Coalitiei isi doreste ca asta sa se intample in 2026. Nu stiu daca va fi posibil. De la 1 ianuarie 2027 se vor indexa pensiile si va iesi CASS-ul.
Daca nu reusim aceasta indexare la inceput de 2026, macar sa venim cu acele sume de one off pe care le-am acordat si in 2025. Ma refer la cei 800 de lei, acordati in 2 transe, de Paste si de Craciun”
Dincolo de fraza-cheie, rămâne o realitate pe care ministerul o recunoaște indirect: orice ajustare amplă vine cu reguli, excepții și calcule care nu îi vor atinge pe toți la fel. Iar tocmai aici se ascunde miza pentru foarte mulți seniori.
Cine e vizat și cine rămâne pe dinafară
În scenariul discutat, indexarea nu este una „la grămadă”, ci se sprijină pe un mecanism care ia în calcul indicatori economici majori. Pe hârtie, pare un sistem clar. În practică, însă, diferențele apar imediat când intră în joc recalculările și situațiile în care statul a intervenit ca să nu scadă pensia aflată deja în plată.
Ministerul indică faptul că există o categorie care nu ar urma să fie inclusă în creșterea procentuală: cei care, după marea recalculare, au ieșit cu o pensie mai mică, dar au fost menținuți la nivelul anterior prin completare din buget. Logica invocată: sumele au fost deja „corectate” ca să nu scadă, iar o nouă creștere automată ar putea produce dezechilibre.
În paralel, se discută și despre un alt punct care apasă lunar pe sumele încasate de o parte dintre pensionari: reținerea pentru sănătate. Pentru unii, nu este o simplă linie pe cupon, ci o diferență care se simte imediat în bani de medicamente, întreținere sau cumpărături.
De la 1 ianuarie 2027, Ministerul Muncii indică o indexare calculată ca rata inflației (estimată la aproximativ 10%) plus 50% din creșterea venitului mediu brut (evaluată la circa 3%), ceea ce duce la un total de aproximativ 13% și la o creștere medie a pensiei de circa 360 de lei; în același timp, sprijinul de 800 de lei este luat în calcul și pentru 2026, în două tranșe, de Paște și de Crăciun, iar reținerea de 10% CASS pentru pensiile de peste 4.000 de lei nu ar mai trebui să se aplice după 31 decembrie 2026.