Există urgențe medicale care nu se anunță cu zgomot, dar îți pot schimba viața în câteva clipe. Unele încep cu o senzație „banală” pe care o ignori, o pui pe seama oboselii, a stresului sau a unei nopți prost dormite. Și tocmai aici apare capcana: când semnele sunt discrete, întârzierea devine cel mai mare risc.
La nivel global, accidentul vascular cerebral este considerat a doua cauză principală de dizabilitate, iar anual aproximativ 15 milioane de oameni trec printr-un astfel de episod. Dintre ei, o treime își pierd viața, iar o altă treime rămân cu dizabilități permanente. În Statele Unite, accidentul vascular cerebral se află între principalele cauze de deces, fiind menționat ca a cincea cauză majoră.
Paradoxal, în țările industrializate incidența este descrisă ca fiind în scădere, însă în regiunile în curs de dezvoltare crește. Iar prognozele sunt apăsătoare: în următoarele două decenii, mortalitatea asociată ar putea crește puternic în zone precum America Latină, Africa sub-sahariană și Orientul Mijlociu.
Deși este mai frecvent după 60 de ani, poate apărea la orice vârstă. Da, inclusiv la persoane tinere și chiar la copii. Și, de multe ori, tocmai „nu mi se poate întâmpla mie” face diferența dintre reacție rapidă și ezitare.
Ce se întâmplă în creier când totul se blochează
În esență, vorbim despre o întrerupere a alimentării cu sânge a creierului. Fără oxigen, celulele nervoase pot muri rapid, iar consecințele se pot vedea în memorie, vorbire, coordonare sau alte abilități care depind de zona afectată.
În materialul-sursă sunt descrise două forme principale:
• Hemoragic – când un vas de sânge se sparge sau „curge”, iar sângele ajunge în sau în jurul creierului, crescând presiunea. Sunt menționate hemoragia intracerebrală (sângerare direct în țesut) și hemoragia subarahnoidiană (sângerare între creier și țesuturile din jur), uneori asociate cu anevrism, traumatisme craniene ori tratamente care subțiază sângele. În anumite situații, pot exista malformații arteriovenoase cu componentă genetică.
• Ischemic – când un cheag sau un blocaj oprește fluxul de sânge; este indicat ca fiind cel mai frecvent tip. Materialul descrie varianta embolică (o masă/cheag se deplasează și se blochează într-un vas mic) și varianta trombotică (cheagul se formează chiar într-una dintre arterele care duc sânge la creier).
Mai apare și un termen pe care mulți îl aud, dar îl tratează periculos de ușor: atacul ischemic tranzitor, numit adesea
„mini-accident vascular cerebral”
– o blocare temporară, cu simptome care pot trece în câteva minute. Tocmai pentru că „trece”, poate păcăli: în sursă este subliniat că ar trebui evaluat medical, fiind adesea un precursor pentru un episod ischemic complet.
Iar dacă te întrebi cine e vulnerabil, lista factorilor de risc din sursă e dureros de familiară: hipertensiune, diabet, colesterol crescut, ateroscleroză și alte boli cardiovasculare, fumat, obezitate, dietă slabă, sedentarism, stres și depresie, alcool și consum de substanțe (inclusiv cocaină și metamfetamină), plus anumite medicamente utilizate pe termen lung (inclusiv antiinflamatoare nesteroidiene precum ibuprofen și naproxen). Se menționează și influența vârstei/sexului și unele diferențe de risc pe criterii etnice în America de Nord.
Semnele care pot apărea „din senin” (și te fac să te îndoiești de tine)
Simptomele depind de zona creierului afectată. Partea complicată este că debutul poate fi brusc, iar corpul poate „vorbi” în fragmente: o schimbare de vedere aici, o senzație ciudată dincolo, o problemă de coordonare care dispare și revine. În sursă se insistă că recunoașterea timpurie poate însemna diferența dintre ajutor la timp și daune severe.
1) Durere pe o parte a feței – o durere apărută brusc, fără explicație clară, pe o parte a feței (și uneori asociată cu disconfort pe o parte a corpului). Nu e „tipică” în fiecare caz, dar este menționată ca posibilă. Sursa notează că femeile pot avea simptome mai atipice, ceea ce face ca astfel de semnale să fie ușor de trecut cu vederea.
2) Vedere încețoșată sau dublă – dificultatea bruscă de a vedea clar, vederea dublă, imposibilitatea de a focaliza sau alte modificări ale vederii, la unul sau ambii ochi. Genul de episod în care te freci la ochi și speri să fie doar oboseală.
3) Dificultăți de respirație sau înghițire – în material este menționat că femeile pot prezenta uneori semne diferite față de bărbați, iar aceste două manifestări sunt incluse între ele. Tot acolo sunt enumerate și alte semne mai frecvente la femei: leșin, iritație, halucinații, greață sau vărsături, dureri bruște, convulsii și chiar sughițuri.
4) Tremurat – un tremor instalat la nivelul mâinilor este prezentat ca simptom mai rar, dar confirmat, în contextul unui infarct cerebral (obstrucția fluxului de sânge către creier). Tocmai raritatea lui îl face periculos: oamenii îl pot pune pe seama emoțiilor, a cafelei sau a anxietății.
5) Pierderea echilibrului – amețeală bruscă, lipsă de coordonare, instabilitate. Când „pământul fuge” și, pentru o secundă, nu mai ai încredere în pașii tăi.
6) Mers cu dificultate – sursa descrie amorțeală sau furnicături apărute brusc („ace și bolduri”), instabilitate și probleme cu mersul normal. E momentul acela în care îți spui că ți-a amorțit piciorul „pentru că ai stat prost” și mai aștepți puțin.
Dincolo de numărătoare, detaliul care apasă cel mai tare este acesta: semnele pot apărea în combinații diferite, pot părea minore și pot dispărea temporar, dar în spatele lor poate fi un proces care nu așteaptă după explicațiile noastre.
Accidentul vascular cerebral este contextul în care aceste semne capătă greutate: dacă apar brusc sau îți par „neobișnuite pentru tine”, reacția corectă este una de urgență medicală și apelarea serviciilor de urgență (112).