Specialiștii semnalează o creștere accentuată a cazurilor de gripă în acest sezon, nivelul raportărilor depășind clar ceea ce era obișnuit în anii trecuți. Dincolo de variațiile săptămânale, tabloul general indică o circulație intensă a virusurilor gripale, cu impact vizibil în camerele de gardă și pe secțiile de boli infecțioase.
Numărul îmbolnăvirilor a crescut în ultima perioadă
Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică, în intervalul 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie au fost raportate 10.570 de cazuri de gripă clinică la nivel național. Acest volum este aproape de patru ori mai mare decât media ultimelor cinci sezoane și de peste două ori peste aceeași săptămână a sezonului precedent. Specialiștii atrag atenția că numărul real al îmbolnăvirilor poate fi mai ridicat, întrucât nu toate persoanele cu simptome ajung la spital.
Față de săptămâna anterioară se observă o ușoară scădere a raportărilor, însă medicii vorbesc despre o posibilă subevaluare a situației în contextul sărbătorilor de iarnă. În același interval au fost anunțate opt decese în rândul persoanelor cu gripă, iar totalul de la începutul sezonului a ajuns la 11.
„Suntem în plin sezon de gripă, într-un punct de maximă intensitate, care e de câteva săptămâni încoace”.
Managerul Institutului „Matei Balș”, medicul infecționist Adrian Marinescu, subliniază că prezentările la unitatea pe care o coordonează sunt mult peste o perioadă obișnuită. Zilnic, la „Matei Balș” se strâng cel puțin 100 de prezentări pentru infecții respiratorii acute, cele mai multe fiind asociate gripei. Situația este similară și în alte spitale de boli infecțioase și în pediatrie.
De ce se îmbolnăvesc și persoanele vaccinate
Termenul de „super-gripa K” a circulat în spațiul public pentru a descrie valul actual. Explicația dată de medici pentru faptul că se îmbolnăvesc și persoane vaccinate ține de deriva antigenică (drift) – modificări treptate ale virusului, care pot reduce potrivirea dintre tulpinile incluse în vaccin și cele care circulă în comunitate. În astfel de situații, vaccinarea nu garantează o protecție totală împotriva infecției, dar rămâne importantă pentru a limita riscul formelor grave și al complicațiilor, mai ales la vârstnici și la persoane cu boli cronice.
Medicii mai amintesc faptul că imunitatea dobândită după vaccinare sau după trecerea prin boală poate scădea în timp, iar expunerea repetată în colectivități aglomerate crește probabilitatea de infectare. În contextul unui sezon intens, elemente precum igiena riguroasă a mâinilor, aerisirea încăperilor și izolarea la domiciliu pe perioada febrei ajută la limitarea răspândirii.
În zilele cu simptomatologie acută (febră, dureri musculare, tuse), este recomandat consultul medical pentru stabilirea conduitei și, dacă medicul decide, inițierea rapidă a tratamentului antiviral. Persoanele din categoriile la risc – vârstnici, gravide, pacienți cu afecțiuni cronice – ar trebui să fie deosebit de atente la debutul simptomelor și la evoluție.
Pentru publicul larg, o comunicare clară cu medicul de familie și informarea din surse medicale autorizate rămân utile în a înțelege diferența dintre o răceală obișnuită și gripă, precum și pașii practici de urmat atunci când apar primele semne de boală.