Multe persoane încep un nou an cu zile de concediu de odihnă rămase nefolosite și se întreabă ce se întâmplă cu ele. Regula generală este clară: concediul este un drept la odihnă, nu la plată. Prin urmare, zilele neefectuate se reportează și trebuie acordate efectiv, iar nu pot fi transformate în bani decât într-o singură situație, detaliată mai jos.
Ce prevede legea pentru zilele neefectuate
În România, fiecare salariat are dreptul la minim 20 de zile lucrătoare de concediu pe an. Acest drept nu se pierde, iar salariatul nu poate renunța la el. Angajatorul are obligația să planifice și să acorde zilele rămase în următoarea perioadă de referință, astfel încât odihna să fie efectivă.
Dacă, din motive obiective (ex. volum mare de lucru, concediu medical, concediu de maternitate/paternitate, concediu pentru îngrijitor), zilele nu au putut fi efectuate, ele se reportează și trebuie acordate într-un termen rezonabil, uzual menționat ca fiind de până la 18 luni de la sfârșitul anului în care s-au născut. Acordarea efectivă a odihnei are prioritate în fața oricărei plăți.
În această logică, „a plăti” concediul în locul efectuării lui nu este permis, deoarece ar transforma un drept de sănătate și securitate în muncă într-un beneficiu pur financiar. Excepțiile sunt limitate și țin, în principal, de încetarea raportului de muncă.
Notă utilă: indemnizația de concediu (când zilele se fac) se calculează ca media zilnică a drepturilor salariale din ultimele 3 luni anterioare lunii în care se efectuează concediul, înmulțită cu numărul de zile de odihnă.
În perioada de preaviz, efectuarea concediului de odihnă se face, de regulă, numai cu acordul părților. Dacă nu este posibil, zilele rămase vor urma regulile de mai jos.
Singura situație când se plătesc zilele nefolosite
Compensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate este posibilă exclusiv la încetarea contractului de muncă (indiferent dacă încetarea este prin demisie, concediere, acordul părților sau încetare de drept). Atunci, angajatorul este obligat să plătească numărul de zile rămase, proporțional cu perioada lucrată în anul respectiv și cu zilele reportate din anii anteriori care nu au fost încă acordate.
Practic, dacă la data plecării ai, de pildă, 10 zile rămase, acestea se transformă în sume de bani și se achită odată cu drepturile salariale finale. Formula de calcul folosește media zilnică a câștigurilor din ultimele 3 luni. În lipsa încetării contractului, aceleași 10 zile trebuie programate și efectuate – nu „cumpărate”.
Important de știut: drepturile salariale neplătite (inclusiv compensarea pentru concediul neefectuat la încetare) pot fi cerute, în general, într-un termen de 3 ani de la data nașterii dreptului. Pentru a evita neînțelegerile, păstrează pontajele, planificările și cererile interne de concediu.
Ce poți face dacă zilele nu ți se acordă? Adresează o solicitare scrisă angajatorului, propune reprogramarea în termenul legal, iar dacă refuzul persistă, poți apela la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau la instanță pentru a-ți valorifica drepturile. Ține cont că scopul legii este odihna efectivă, nu plata în locul ei.
Pentru o administrare corectă: cere anual planificarea concediului; urmărește câte zile ai folosit și câte ți-au rămas; discută din timp cu managerul perioadele aglomerate; ia în calcul situațiile speciale (boală, concediu de maternitate/paternitate, îngrijirea unei persoane) și cere reprogramarea la întoarcere. Astfel, vei evita să ajungi la final de an cu un „stoc” de zile pe care să fie nevoie să-l recuperezi în grabă.