În era telefoanelor inteligente, apelurile care se întrerup imediat după ce răspunzi nu mai sunt simple coincidențe. În numeroase cazuri, ele sunt parte dintr-o schemă menită să îți stârnească reflexul de a reveni cu un apel — exact pasul pe care atacatorii îl urmăresc pentru a-ți genera costuri suplimentare sau pentru a te atrage într-o interacțiune riscantă.
Modelul este simplu: primești un apel, răspunzi, iar convorbirea se închide instant. La scurt timp, apare impulsul de a suna înapoi „să vezi cine a fost”. Tocmai această reacție deschide poarta către tarife speciale ori către alte tentative de fraudă.
„Dacă apelul s-a închis imediat și nu recunoști numărul, cel mai sigur lucru este să nu revii cu apel.”
Cum funcționează capcana și ce indicii trebuie să observi
Escrocii utilizează sisteme automate care formează mii de numere într-un timp foarte scurt. O parte dintre apeluri sunt preluate, apoi închise instantaneu. Scopul este să trezească curiozitatea sau îngrijorarea destinatarului, astfel încât acesta să sune înapoi. În anumite situații, autorii pot deține deja fragmente de date despre tine, ceea ce le sporește credibilitatea dacă ajungi să discuți ulterior.
De multe ori, apelurile provin din afara țării. Printre exemplele vehiculate frecvent se află prefixele +225 (Coasta de Fildeș), +233 (Ghana), +234 (Nigeria) și +235 (Ciad). Mai circulă și mențiuni despre coduri precum +803 sau +804, asociate unor linii cu suprataxă. În momentul în care revii cu apel, poți fi redirecționat către servicii tarifate special, iar fiecare secundă poate însemna costuri ridicate pe factură.
Este important să reții că înșelătoria mizează pe impuls: sunetul scurt, apelul pierdut, ora nepotrivită. Toate sunt alese pentru a te face să acționezi rapid, fără verificări. Chiar și o convorbire foarte scurtă poate activa taxarea la tarif premium.
Ce trebuie să faci când primești un astfel de apel
1) Nu suna înapoi dacă nu recunoști numărul și convorbirea s-a închis imediat. Este cea mai simplă și eficientă metodă de protecție.
2) Verifică prefixul printr-o căutare rapidă. Afli astfel din ce țară provine numărul și dacă este un cod asociat frecvent cu tentative de fraudă.
3) Blochează apelurile internaționale pe care nu le folosești. Poți cere operatorului activarea unor restricții pentru apeluri sau mesaje către destinații externe ori servicii cu suprataxă.
4) Urmărește-ți factura atent de la o lună la alta. Orice cost neobișnuit sau necunoscut merită investigat imediat, pentru a limita pierderile.
5) Informează autoritățile dacă ai fost ținta ori victima unei tentative. O sesizare la Poliție, însoțită de detalii (număr, oră, eventuale sume), poate ajuta la documentarea fenomenului.
6) Folosește opțiunile telefonului pentru a te proteja: blocarea numerelor, filtrarea apelurilor de la necunoscuți, silențierea apelurilor necunoscute. Multe modele permit marcarea rapidă a numerelor suspecte.
De ce funcționează această apărare? Pentru că transformă impulsul într-un proces: verifici, blochezi, raportezi. Odată ce rupi lanțul „apel închis – apel înapoi”, schema nu mai are pe ce se sprijini.
Pentru un plus de siguranță, ia în calcul un mic ritual de igienă digitală: când observi un apel închis instant dintr-un prefix străin (de pildă +225, +233, +234 sau +235), adaugă numărul pe lista de blocare, notează-l pentru referință și monitorizează-ți costurile în următoarele zile. Dacă primești din nou apeluri scurte de la alte numere apropiate, aplică aceeași regulă. Iar dacă folosești rar sau deloc comunicarea internațională, discută cu operatorul setări pentru limitarea accesului către servicii cu suprataxă, astfel încât următorul „apel pierdut” să rămână doar atât: un apel ignorat, fără consecințe în buget.