Pancreasul este o glandă de dimensiuni mari, situată în partea superioară a abdomenului, în spatele stomacului. Rolul său este dublu: produce sucuri digestive și hormoni esențiali pentru controlul glicemiei. Când celulele din această glandă încep să se înmulțească necontrolat, poate apărea cancerul pancreatic – o afecțiune care, din păcate, este adesea depistată târziu. În Regatul Unit, este printre cele mai frecvente forme de cancer, fiind aproximativ pe locul zece după incidență. De aceea, semnele timpurii merită atenție (nu le ignora).
În stadiile inițiale, boala poate evolua cu manifestări discrete sau nespecifice. Totuși, anumite modificări ale organismului pot ridica suspiciunea și pot grăbi momentul prezentării la medic.
Semne de avertizare pe care nu trebuie să le treci cu vederea
• Icter – îngălbenirea pielii și a albului ochilor. Adesea este însoțit de urină închisă la culoare și scaune decolorate. Icterul apare când bila nu mai circulă normal, lucru care poate fi provocat de o obstrucție pe căile biliare în vecinătatea pancreasului.
• Durere abdominală sau lombară persistentă – durere surdă, adesea în etajul superior al abdomenului, ce poate iradia spre spate. Se accentuează uneori după masă sau în poziție culcată.
• Pierdere în greutate neintenționată și scăderea apetitului – organismul absoarbe mai greu nutrienții când sucurile digestive nu ajung în intestin în cantitate suficientă.
• Indigestie, balonare, greață – simptome frecvente, dar care, dacă persistă, justifică investigații.
• Mâncărimi ale pielii și oboseală accentuată – pot însoți icterul sau pot apărea izolat.
• Diabet instalat recent sau un diabet anterior brusc dezechilibrat – la unele persoane, dereglarea glicemiei poate fi un semnal de alarmă legat de pancreas.
• Cheaguri de sânge neobișnuite (tromboze) sau episoade repetate de pancreatită – mai rar, dar importante în contextul clinic potrivit.
Simptomele de mai sus nu înseamnă automat „cancer”, însă persistența sau asocierea mai multora dintre ele justifică o programare medicală cât mai curând.
Când să mergi la medic și ce investigații sunt posibile
Dacă semnele durează mai mult de câteva săptămâni, se agravează sau reapar la scurt timp, cere o evaluare medicală. Medicul poate recomanda analize de sânge (inclusiv pentru funcția hepatică) și explorări imagistice, cum ar fi ecografia, CT sau RMN. În anumite cazuri, sunt utile metode de endoscopie (de exemplu, ecoendoscopie) și, dacă este necesar, biopsie pentru confirmare.
Cine are un risc mai mare? Fumatul, excesul ponderal, vârsta înaintată, istoricul familial de cancer pancreatic, pancreatita cronică și unele sindroame genetice pot crește riscul. Reducerea factorilor modificabili contează: renunță la fumat, limitează alcoolul, menține o greutate sănătoasă și o alimentație echilibrată.
Ce poți face practic? Fii atent la corpul tău: notează-ți simptomele, când au apărut și ce le agravează sau ameliorează. Dacă observi icter, dureri persistente sau schimbări inexplicabile ale greutății, nu amâna consultul. O trimitere la specialist poate clarifica rapid situația și, dacă este cazul, permite inițierea tratamentului adecvat.
Acest material are scop informativ și nu înlocuiește o consultație. Pentru întrebări punctuale, adresează-te medicului tău de familie sau unui gastroenterolog. Ține la îndemână un mic jurnal al simptomelor și al medicamentelor luate – ajută mult la prima evaluare.