Pensiile speciale revin în centrul scenei politice, după ce organizații ale magistraților au avertizat că schimbările anunțate de Guvern pot declanșa un val de plecări din sistem. Mesajul lor: modificările de substanță, aplicate rapid, pot afecta independența justiției și buna funcționare a instanțelor și parchetelor.
Ce reclamă magistrații
Forumul Judecătorilor din România (AFJR) susține că pachetul aflat în discuție ar putea împinge la pensionare sau demisie imediată peste 1.000 de judecători și procurori, într-un moment în care sistemul se confruntă deja cu un deficit cronic de personal. Organizația arată că, în ultimii ani, a cerut reforme reale pentru întărirea meritocrației, însă schimbările legislative din 2022 au produs recul și au fragilizat principiile unui sistem judiciar independent.
Criticile vizează și modul în care instituțiile-cheie au gestionat tema. Potrivit magistraților, reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii au alimentat îndoieli privind rolul de garant al independenței, în timp ce necorectarea erorilor de legiferare arată o grăbire a procedurilor, fără a aștepta punctele de vedere europene. În plus, peste 1.000 de posturi ar rămâne neocupate din lipsă de concursuri și resurse, ceea ce riscă să blocheze activitatea curentă.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie previzibil și stabil, nu modificat de zeci de ori în câțiva ani, din rațiuni electorale sau pentru a provoca crize de personal în sistemul judiciar”.
În registru public, șeful statului a vorbit despre o situație de „debandadă” în privința solicitărilor de pensionare, afirmație care a iritat corpul magistraților. Dinspre CSM au venit replici ferme: consultarea ar fi fost formală, iar acuzațiile, nedrepte. Președinta CSM, Elena Costache, a explicat că magistrații nu pot indica o dată fixă pentru încetarea activității, întrucât aceasta depinde de decretele prezidențiale și de publicarea lor în Monitorul Oficial.
Ce conține proiectul anunțat de Guvern
Executivul anunță o reașezare a regulilor din justiție, cu accent pe vârstă și vechime. Măsurile discutate includ: creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani; majorarea vechimii minime necesare pentru a putea ieși la pensie de la 25 la 35 de ani; posibilitatea retragerii mai devreme, dar nu înainte de 58 de ani, cu penalizări de 2% pentru fiecare an de anticipare. În paralel, se schimbă și filosofia de calcul: pensia nu ar mai putea depăși 70% din ultimul salariu net, față de pragul vechi, raportat la 80% din brut.
O altă noutate anunțată este formula de calcul bazată pe 55% din veniturile brute din ultimii cinci ani, cu plafonare la 70% din salariul net. Autoritățile își argumentează demersul prin nevoia de echilibru bugetar, predictibilitate și convergență cu standardele aplicate în alte sisteme publice, insistând că obiectivul este profesionalizarea continuă și creșterea calității actului de justiție.
Dinspre corpul magistraților, mesajul este însă diferit: modificarea simultană a vârstei, vechimii și formulei de calcul sub minează încrederea legitimată de regulile existente și poate deveni un stimulent pentru retrageri în bloc, mai ales în instanțele unde încărcătura pe judecător este deja ridicată. În acest tablou tensionat, organizațiile profesionale cer dialog real, evaluări de impact și etape de tranziție care să nu afecteze dosarele aflate pe rol.
Pe fond, dezbaterea se poartă între două priorități: menținerea independenței justiției și asigurarea sustenabilității financiare a sistemului. Cum vor fi împăcate aceste obiective și ce calendar va fi adoptat depinde de negocierile dintre Guvern, CSM și reprezentanții magistraților, într-un context în care fiecare lună aduce noi cereri de pensionare și presiuni suplimentare asupra instanțelor.