Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, a lansat un mesaj ferm către populație: românii trebuie să își crească nivelul de pregătire atât pentru situații civile, cât și pentru sprijinirea unui eventual efort militar. Declarațiile au fost făcute la Sibiu, în cadrul unei conferințe organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC‑SE), alături de generalul Alexus G. Grynkewich. Evenimentul a avut loc pe 21 ianuarie 2026.
Contextul apelului public
Mesajul transmis de conducerea Armatei vine pe fondul actualizării cadrului normativ privind pregătirea populației pentru apărare. Potrivit explicațiilor prezentate, modificările legislative recente deschid calea extinderii programelor de instruire pe bază de voluntariat pentru tineri interesați de formarea militară de bază în cadrul MAPN.
Oficialul a precizat că noile instrumente oferă flexibilitate pentru a planifica serii succesive de formare, în raport cu resursele bugetare și capacitatea logistică. Ținta inițială are în vedere atragerea a câteva mii de participanți, cu posibilitatea de a scala programul dacă infrastructura de instruire o permite.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
În vederea debutului rapid al programelor, armata are în vedere tabere de instrucție concentrate pe deprinderi fundamentale: disciplină, orientare în teren, supraviețuire, prim-ajutor și instruire de bază cu echipamente individuale. Accentul cade pe creșterea rezilienței comunităților și pe consolidarea unor rezerve cu pregătire minimă, capabile să sprijine autoritățile în situații critice.
Ținte de instruire și ritmul anual
Planul discutat prevede mai multe serii pe an, calibrate în funcție de personalul disponibil, poligoane și logistica necesară. În acest scenariu, numărul cursanților poate crește progresiv, dacă răspunsul publicului și finanțarea susțin extinderea.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Participanții ar urma să parcurgă module scurte, cu accent pe abilități care pot fi folosite și în sfera civilă: intervenție de urgență, sprijin logistic, comunicare și coordonare interinstituțională. În felul acesta, experiența dobândită poate fi utilă atât în cazul unor cutremure sau incendii, cât și în eventualitatea sprijinirii unui efort de apărare.
În declarațiile sale, șeful Armatei a insistat asupra unei abordări integrate a pregătirii publice, care combină instruirea militară de bază cu componenta de protecție civilă, în cooperare cu structurile specializate ale statului.
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”
Cooperarea cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este esențială pentru a sincroniza exercițiile și scenariile. Pe lângă partea strict militară, cursanții pot exersa proceduri de alertare, evacuare, prim-ajutor extins și coordonare în teren, elemente care sporesc reziliența la nivel local.
Rămâne de urmărit calendarul exact al sesiunilor și condițiile de înscriere, care vor depinde de cadrajul bugetar și de disponibilitatea facilităților de instruire. Informațiile vor fi comunicate de MAPN pe măsură ce etapele administrative și logistice vor fi stabilite.