Criză în sistemul de educație după anunțul privind desființarea a zeci de clase de liceu. Decizia provoacă controverse majore: unele cadre didactice iau în calcul demisia, iar familiile elevilor se tem de reducerea locurilor la unitățile preferate. Autoritățile explică măsura prin scăderea numărului de elevi din clasa a VIII-a și prin creșterea numărului de elevi admiși în fiecare clasă.
De ce dispar clasele de liceu
În anii recenți, numărul absolvenților de gimnaziu a coborât, iar efectul direct este reducerea claselor de a IX-a. În același timp, majorarea efectivelor pe clasă – de la 26 la 28 de elevi – comprimă suplimentar rețeaua școlară. În practică, aceste schimbări înseamnă că aproximativ o clasă din patru la nivel de liceu dispare, ceea ce lovește atât în oferta educațională, cât și în norma didactică a profesorilor.
„În primul rând, avem mai puţini copii la clasa a VIII-a decât în anii precedenţi şi mai puţini decât în viitorii ani, e un fel de minim. Pe de altă parte, creşterea numărului de elevi la clasă de la 26 la 28 mai adaugă un mic impact. Vorbim de o clasă din patru la liceu. Suntem conștienți că unele efecte asupra încadrării vor exista, dar părerea noastră este că nu fundamentale”.
Oficialii susțin că efectele asupra încadrării „nu sunt fundamentale”, însă tăierea unor posturi și redistribuirea orelor ridică semne de întrebare în rândul personalului didactic. Pentru elevi, reducerea ofertelor înseamnă mai puține opțiuni, iar pentru licee – presiune crescută la admitere.
Impactul asupra profesorilor și elevilor
Profesorii semnalează că pierderea orelor îi poate obliga să își completeze norma în alte localități, uneori aflate la zeci de kilometri distanță. Costurile și timpul de navetă pun presiune pe resursa umană din școli. Pe partea cealaltă, elevii se așteaptă la o competiție mai dură pentru locurile din liceele căutate, ceea ce ar putea muta implicit o parte dintre ei către opțiuni pe care nu le-au avut în vedere inițial.
„Fiind mai puține clase, ca rezultat al măsurilor anunțate și al descreșterii naturale al populației școlare, categoric vor fi mai puține catedre, vor fi mulți colegi care vor intra în restrângere de activitate. Pentru unii se vor găsi soluții, pentru mulți nu se vor găsi soluții. Adică, cu alte cuvinte, vor fi ”disponibilizați”. Suntem în situația în care la completări de catedre, pentru a avea catedre complete, colegii noștri ar trebui să accepte ore care sunt situate în localități care se pot afla la 30-40-80 kilometri distanță de localitate de domiciliu.
Unii vor solicita să predea mai puține ore, pentru că nu vor putea face o astfel de navetă. Vor preda mai puține ore decât norma didactică de predare de 22 ore stablite pe Legea 141 și vor primi un salariu considerabil mai mic. Și atunci, ca efect, sunt colegi care vor părăsi sistemul de învățământ și, drept urmare nu vom avea cadre didactice calificate în sălile de clasă, vom beneficia, în ghilimele, de serviciile colegiilor necalificați și cei care vor fi afectați în ultima instanță vor fi elevii. Cam asta este realitatea învățământului preuniversitar”.
Din perspectiva profesorilor, riscul de restrângere de activitate și chiar de disponibilizare se suprapune peste dificultățile logistice ale navetei. Unii ar putea solicita să lucreze sub norma de 22 de ore, ceea ce implică salarii diminuate. În lipsa unor soluții de echilibrare a rețelei, școlile ar putea apela mai des la personal necalificat, cu impact direct asupra calității actului educațional.
Pentru elevi, reducerea claselor înseamnă mai puține locuri în liceele considerate performante, adică un plus de presiune la admitere și, în multe cazuri, schimbarea planurilor inițiale. Părinții se confruntă cu dileme legate de traseul școlar, iar unitățile de învățământ trebuie să regândească distribuția orelor și a resurselor, astfel încât să mențină standarde predictibile și echilibru între cerere și ofertă.
Pe fondul scăderii demografice și al recalibrării efectivelor pe clasă, rețeaua liceelor se reconfigurează: o parte dintre posturi se reduc, unele se redistribuie, iar concurența la admitere crește odată cu comasarea claselor și cu creșterea numărului de elevi în fiecare colectiv.