Ilie Bolojan explică de ce trecerea României la euro nu este o chestiune iminentă: criteriile fiscale cântăresc decisiv, iar starea finanțelor publice rămâne obstacolul principal. Oficialul compară parcursul Bulgariei cu situația internă, subliniind că plățile în lei nu au cum să dispară curând.
De ce Bulgaria a intrat în zona euro, iar România nu
Bulgaria a fost acceptată în zona euro după ce a demonstrat disciplină fiscală și respectarea criteriilor-cheie, în special a celui privind deficitul bugetar. România, în schimb, a înregistrat în 2024 un dezechilibru major: cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, un nivel incompatibil cu intrarea în mecanismul de adoptare a monedei unice.
„Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Până nu atingem un deficit sub 3%, trecerea la moneda euro nu este pe agendă”, a declarat premierul.
Pentru anul în curs, obiectivul Executivului vizează o ajustare graduală: un deficit în jur de 6,2–6,3%, cu o țintă de 3% până în 2030. Abia după atingerea pragului de referință pot fi relansate serios discuțiile despre intrarea în zona euro.
Calendar posibil pentru adoptarea euro în România
Raportându-se la aceste jaloane, Ilie Bolojan sugerează că adoptarea euro nu este fezabilă în următorii ani. În termeni practici, plățile în lei vor rămâne regula pentru populație și companii, iar o schimbare de monedă nu se întrevede cel puțin până spre finalul acestui deceniu, atât timp cât indicatorii fiscali nu converg clar către cerințele zonei euro.
Bulgaria a trecut la euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat din zona euro. Schimbarea a fost marcată la Sofia prin evenimente publice de Anul Nou, cu un concert în fața fostului Palat Regal și un cronometru proiectat pe clădirea Băncii Naționale, care a numărat minutele până la intrarea oficială în noul an și în uniunea monetară.
Președintele Rumen Radev a calificat momentul drept „ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”, remarcând totodată dezbaterile interne legate de consultarea populară pe acest subiect.
În România, accentul rămâne pe corecția bugetară și pe alinierea graduală la criteriile europene. În funcție de ritmul de reducere a deficitului în 2026 și de traiectoria anunțată până în 2030, autoritățile vor putea recalibra calendarul pentru euro, fără ca plățile în lei să fie afectate pe termen scurt.