Anunțul premierului Ilie Bolojan, făcut la începutul lunii februarie 2026, fixează parametrii unei reforme sensibile: remodelarea pensiilor din sistemul de justiție. Proiectul guvernamental este prezentat ca fiind gata pentru procedura parlamentară, cu obiective clare privind vârsta de pensionare și nivelul pensiei de serviciu, într-un context în care presiunile bugetare și angajamentele din PNRR reclamă decizii rapide.
Ce prevede proiectul
Textul de lege avansat de Executiv modifică regulile pentru magistrați în două direcții majore. Mai întâi, vârsta de retragere din activitate urmează să crească gradual până la 65 de ani, pe o perioadă de tranziție de 15 ani. Aceasta înseamnă o ieșire din practica actuală, în care plecările din sistem se produc frecvent în jurul vârstei de 48–50 de ani.
A doua axă este limitarea nivelului pensiei de serviciu: cuantumul va fi plafonat la 70% din ultimul salariu net. Potrivit Guvernului, măsura ar elimina cazurile în care venitul la pensie egalează sau depășește remunerarea din ultima lună de activitate, o situație considerată nesustenabilă financiar.
Executivul mizează pe mecanismul de asumare a răspunderii în Parlament, o procedură care comprimă etapele obișnuite și permite un vot final rapid, dacă nu este depusă și adoptată o moțiune de cenzură. Autoritățile arată că această abordare oferă previzibilitate calendarelor de implementare și reduce riscul deraierii reformei.
De ce mizează Guvernul pe procedură accelerată
Argumentul central invocat este necesitatea respectării jalonelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Neadoptarea la timp ar putea fi văzută ca o vulnerabilitate în relația cu partenerii europeni și ar deschide discuții despre pierderi de fonduri sau reeșalonări nedorite. În plus, executivul susține că uniformizarea regulilor de retragere și recalibrarea beneficiilor contribuie la stabilitatea bugetară pe termen mediu.
Reacții și tensiuni. Proiectul a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, însă Guvernul a păstrat cursul procedurii. Între timp, Curtea Constituțională a amânat de mai multe ori pronunțarea pe aspectele de constituționalitate ale noii arhitecturi a pensiilor, cu un nou termen fixat pentru februarie 2026. Asociațiile profesionale ale magistraților au criticat modificările, invocând impactul asupra carierei și atractivității profesiei, precum și necesitatea unor garanții suplimentare privind independența justiției.
Ce se schimbă în practică. Creșterea etapizată a vârstei de pensionare ar urma să diminueze vârful de plecări anticipate și să stabilizeze resursa umană din instanțe și parchete. Totodată, plafonarea la 70% din ultimul salariu net ar recalibra raportul dintre contribuție și beneficiu, cu efecte directe asupra presiunii pe buget. Autoritățile transmit că reforma nu afectează drepturile deja dobândite, ci reglează mecanismele pentru viitor, în special cele privind modul de calcul și condițiile de acces la pensie.
Pașii următori. Proiectul rămâne pe traseul legislativ și intră în dezbaterea politică aferentă procedurii de asumare a răspunderii în prima parte a lunii februarie 2026. Dacă legea va fi adoptată, tranziția va fi implementată în etape, iar instituțiile din sistemul judiciar vor trebui să-și ajusteze planificarea resursei umane, astfel încât activitatea curentă să nu fie afectată de schimbarea regulilor de pensionare.
Pe fond, discuția depășește chestiunea strict tehnică a calculelor: ea privește felul în care statul definește echilibrul dintre protecțiile profesiei și sustenabilitatea financiară. Din această perspectivă, modul în care vor fi aplicate noile dispoziții în carierele aflate deja în derulare va fi urmărit atent în perioada următoare.