Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost propusă pentru Premiul Nobel pentru Pace de către Arild Hermstad, deputat în Parlamentul Norvegiei și lider al Partidului Verzilor. Anunțul a fost făcut public luni, 2 februarie 2026, iar motivația centrală este că șefa statului de la Chișinău se află „în prima linie a apărării democrației în Europa”.
Nominalizarea vine pe fondul presiunilor hibride asupra Republicii Moldova, inclusiv tentative de influențare a proceselor politice interne. Politicianul norvegian susține că aceste riscuri au fost gestionate prin măsuri civile și instituționale, nu prin confruntare.
Cine a făcut nominalizarea și de ce
Arild Hermstad a confirmat public demersul:
„Am nominalizat-o pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, la Premiul Nobel pentru Pace”.
El a descris contextul regional drept unul marcat de operațiuni neconvenționale derulate de Federația Rusă. În cuvintele sale:
„Moldova a fost supusă unor încercări documentate de influențare a alegerilor, dezinformare, atacuri cibernetice și destabilizare”.
Hermstad a completat că aceste acțiuni nu reprezintă episoade izolate, ci parte a unei strategii mai ample:
„Rusia poartă un război hibrid împotriva mai multor țări”.
În acest cadru, liderul verzilor din Norvegia a subliniat că Maia Sandu „se află în prima linie a apărării democrației în Europa”, motiv pentru care a considerat justificată includerea ei pe lista de propuneri pentru distincția acordată anual la Oslo.
Argumentele invocate pentru candidatura Maiei Sandu
Potrivit lui Hermstad, modul în care autoritățile de la Chișinău au gestionat presiunile externe se bazează pe întărirea instituțiilor și respectarea regulilor democratice. Politicianul a formulat explicit acest lucru:
„Maia Sandu a răspuns prin mijloace pașnice: consolidarea statului de drept, protejarea alegerilor libere și menținerea unei direcții democratice”.
În viziunea sa, această abordare reduce riscul escaladării conflictelor și contribuie la stabilitatea regională. Hermstad mai notează și direcția geopolitică asumată de Chișinău:
„Sandu se distanțează în mod clar de imperialismul rus și apropie Moldova de democrațiile occidentale”.
Nominalizarea nu echivalează cu obținerea trofeului, însă plasează Republica Moldova în atenția publică internațională prin prisma eforturilor de a-și proteja parcursul democratic într-un mediu complicat.
În mod tradițional, procesul Nobel presupune analizarea propunerilor venite din partea unor categorii eligibile – între acestea, parlamentari, foști laureați și cadre universitare. Pe parcursul anului, comitetul evaluează dosarele și decide lista scurtă, iar anunțul laureatului pentru Pace este făcut, de regulă, în toamnă, la Oslo.