Mesaj ferm din partea conducerii militare: Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării, cere creșterea nivelului de reziliență națională și o implicare mai mare a populației în programe de instruire utile atât pentru protecția civilă, cât și pentru susținerea unui posibil efort de război. Demersurile vizează instruirea elementară a civililor, pe bază de voluntariat, în paralel cu măsuri de pregătire pentru urgențe.
De ce se cere creșterea pregătirii populației
Declarațiile au fost făcute la Sibiu, în cadrul unei conferințe organizate la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), unde Gheorghiță a apărut alături de generalul american Alexus G. Grynkewich. Oficialul român a subliniat că, în fața unui context regional complicat, statul trebuie să asigure mecanisme prin care cetățenii să fie informați, antrenați și capabili să acționeze coordonat în situații-limită.
Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni au intrat în vigoare modificări legislative ce actualizează cadrul privind pregătirea populației pentru apărare. Noile prevederi deschid drumul unor serii de instruire dedicate publicului interesat, gândite să îi familiarizeze pe participanți cu regulile de bază ale disciplinei militare și cu procedurile utile în crize civile.
„Începând din acest an, avem o modificare a legii pregătirii populației pentru apărare. Acum două săptămâni președintele a promulgat această modificare. Tot din acest an, ne propunem să aducem tineri în MAPN, pe bază de voluntariat, care să fie pregătiți pentru specializare de bază militară. O să continuăm aceste programe, în funcție de resursele bugetare. Ne propunem să pregătim circa 1000-2000 de militari.”
În plan practic, Armata are în vedere un parcurs clar de instruire elementară: perioade compacte de pregătire, cu module teoretice și exerciții de bază, adaptate la infrastructura deja existentă. Ținta inițială este dimensionată realist, iar extinderea se va face gradual, în funcție de resursele logistice și de personal disponibile.
Cum va funcționa instruirea pe bază de voluntariat
Modelul avut în vedere mizează pe serii succesive, astfel încât să poată fi preluat un număr cât mai mare de doritori, fără a bloca activitatea curentă din centrele de instruire. Calendarul anual va fi calibrat în raport cu bugetul, capacitatea poligoanelor și numărul de instructori.
„Cel mai probabil, în anii următori vom avea două la trei serii de pregătire pe an. Capacitatea armatei de pregătire a acestui tip de militari este între 2.000 și 10.000 de militari pe an.”
Gheorghiță a accentuat că pregătirea populației nu se reduce la rigorile uniformei. Accentul cade pe un set de competențe utile în viața de zi cu zi, indispensabile în fața unor evenimente precum incendii sau cutremure, unde reacția rapidă și informată poate salva vieți. În acest sens, cooperarea cu instituțiile responsabile de urgențe este esențială pentru a integra reguli, exerciții și comunicare publică într-un cadru unitar.
„Când aducem în discuţie reziliența națională trebuie să luăm în calcul multe aspecte. Trebuie să avem o populație pregătită pentru diferite situații de criză, şi aici mă refer la incendii, cutremure și așa mai departe. Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război. Avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență”
Coerența acțiunii publice rămâne un obiectiv major: instituțiile militare și cele pentru situații de urgență își vor sincroniza eforturile pentru a oferi un traseu clar de participare pe bază de voluntariat, de la informare și selecție până la certificarea competențelor dobândite.
Ritmul implementării va depinde, au precizat oficialii, de logistică, resurse bugetare și capacitatea centrelor. În acest cadru, programele comune cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență vor integra protecția civilă cu instruirea de bază în MApN, pentru ca publicul interesat să poată accesa ușor etapele de formare.