Gabriel Nebunu, interpret de muzică populară, a iscat discuții aprinse după un mesaj public care atinge direct tema caracterului și a conduitei din culisele scenei. Reacțiile n-au întârziat, iar subiectul a readus în prim-plan tensiuni mai vechi din lumea folclorului moldovenesc.
Mesajul care a aprins discuțiile și sensurile din spatele lui
Postarea artistului, cu tușe vizibil personale, a surprins prin tonul ei tăios și prin întrebarea ce a devenit rapid virală:
„Cum poți fi artist și să ai așa suflet?”
Prin această formulare, Nebunu a lăsat să transpară frustrarea față de anumite atitudini din breaslă, sugerând că titulatura de „artist” nu ar trebui să fie un paravan pentru lipsa de empatie sau pentru gesturi care rănesc colegii ori publicul. Comentariile apărute ulterior au indicat că fanii au citit mesajul ca pe un semn al unei rivalități și al unei competitivități tot mai accentuate în folclor, unde imaginea publică nu corespunde întotdeauna cu realitatea de culise.
În aceeași notă, cântărețul a vorbit deschis, într-o apariție la Podcastul Lorenei, despre felul în care a pornit în carieră și despre întâlnirile care i-au modelat drumul. A reamintit sprijinul primit la început, subliniind cât de mult contează claritatea și respectul în relațiile profesionale.
Colaborări, tensiuni și distanțarea față de Orchestra „Lăutarii”
Artistul a arătat recunoștință pentru colaborarea cu Corneliu Botgros, care i-a realizat aranjamentul piesei „Badea Culiță”. El a descris acest început drept o bază solidă, un gest pe care îl păstrează „la inimă” ca pe o confirmare a valorii și a muncii sale. În contrapunct, a admis că raportarea la maestrul Nicolae Botgros s-a schimbat semnificativ în timp, vorbind despre o răceală instalată treptat.
Potrivit spuselor lui, ar fi existat momente de excludere din spectacole și de tachinare fără o explicație limpede. Mesajul său a fost ferm:
„Dacă i-am făcut ceva, să-mi spună, dar să nu fiu tachinat sau exclus doar pentru că nu mă agreează”.
Aceste mărturisiri au alimentat speculațiile privind gesturi subtile, remarci aruncate pe la colțuri și critici indirecte care, deși nu sunt rostite explicit, pot crea fisuri adânci în relațiile din breaslă. Nebunu a insistat că nu urmărește compasiunea publicului, ci respect reciproc și limpezime în felul în care artiștii colaborează și își împart scena.
„Sufletul de artist” invocat de interpret a fost receptat de fani ca o invitație la introspecție: cât loc mai e pentru generozitate, fair-play și colegialitate într-un domeniu în care aplauzele sunt vizibile, iar dezamăgirile rămân, adesea, în spatele cortinei? În această cheie, mulți au văzut în postarea lui un semnal de alarmă cu privire la invidie, ranchiună și competiții duse până la extrem.
Dincolo de tensiuni, rămâne ideea că publicul așteaptă nu doar virtuozitate, ci și o conduită pe măsura cântecelor interpretate. Iar atunci când apar diferențe de viziune între nume grele ale scenei, ecoul se propagă rapid în mediul online, unde fiecare frază capătă greutate și sensuri multiple.
Discuțiile continuă intens pe rețelele sociale, unde susținătorii lui Gabriel Nebunu, dar și admiratorii Orchestrei „Lăutarii”, comentează felul în care ar trebui așezate colaborările, respectul ierarhic și libertatea fiecărui artist de a-și urma drumul fără etichete sau presiuni inutile.