Premierul Ungariei, Viktor Orban, împreună cu Guvernul de la Budapesta, anunță o intervenție într-un dosar aflat pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene, inițiat de Consiliul Național Secuiesc (CNS) după respingerea de către Comisia Europeană a unei inițiative cetățenești legate de sprijinirea regiunilor naționale. CNS a transmis că salută demersul Budapestei și l-a prezentat ca pe un semnal politic adresat comunității maghiare din Transilvania. Evenimentul a fost comunicat joi, 12 februarie 2026.
Ce presupune intervenția Budapestei
În noiembrie 2025, CNS a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a obține anularea deciziei din septembrie prin care Comisia Europeană a refuzat înregistrarea cadrului legislativ dorit pentru sprijinirea regiunilor naționale. Argumentul-cheie invocat de organizație este lipsa unei motivări suficiente din partea executivului comunitar, contrar cerințelor dreptului UE.
Intervenția Guvernului Ungariei, condus de Viktor Orban, are rolul de a susține în instanță poziția CNS. Procedural, un stat membru poate depune observații scrise, poate participa la ședințe publice și poate sprijini cu argumente juridice partea pe care o susține. Ținta declarată: răsturnarea deciziei de respingere și obligarea instituțiilor europene să reanalizeze inițiativa.
„intervenţia guvernului ungar este încurajatoare pentru întreaga comunitate naţională maghiară din Transilvania”
Inițiativa cetățenească urmărește recunoașterea, la nivel european, a specificului și nevoilor anumitor regiuni cu identitate națională distinctă, între care se regăsește și Ținutul Secuiesc. Noțiunea acoperă un teritoriu din estul Transilvaniei care include județele Covasna, Harghita și o parte a județului Mureș, locuit preponderent de secui, un subgrup etnic maghiar.
Miza pentru comunitatea locală și pașii următori
Pentru CNS și susținătorii săi, obiectivul este ca politicile de coeziune ale UE să țină cont de particularitățile regiunilor naționale, inclusiv de protecția limbii, culturii și accesului la finanțare adaptat nevoilor locale. O eventuală admitere a acțiunii înseamnă că Comisia Europeană ar putea fi obligată să reexamineze inițiativa, cu o motivare clară a deciziei viitoare. În caz contrar, decizia de respingere ar rămâne valabilă.
CNS a precizat că a apelat la calea contenciosului european în noiembrie 2025 tocmai pentru a contesta lipsa de explicații suficiente în hotărârea din septembrie a executivului comunitar. În acest context, Budapesta se poziționează ferm de partea organizației civice, mizând pe influența pe care o poate avea, ca stat membru, în fața judecătorilor de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Pe fond, discuția rămâne una complexă, ce atinge atât procedura juridică europeană, cât și sensibilități locale. În așteptarea calendarului procesual, părțile implicate urmează să depună observații suplimentare, iar instanța va stabili pașii următori ai dosarului. În plan intern, subiectul menține în atenție tema statutului Ținutului Secuiesc și a felului în care politicile europene pot reflecta diversitatea regională.