O propunere de tăiere salarială de 10% în întregul sector bugetar – care include și sănătatea – reaprinde tensiunile dintr-un sistem deja suprasolicitat. Manageri de spitale semnalează că lipsa de specialiști se accentuează, iar acolo unde cererile de majorare rămân fără răspuns, unii medici aleg să plece din rețeaua publică. Efectele se simt acut în zonele critice ale îngrijirii, mai ales în Unitățile de Primiri Urgențe și în specialitățile care susțin diagnosticul rapid.
„Criza de personal apasă pe capacitatea de a răspunde la timp pacienților și pune presiune pe puținele echipe rămase.”
Secții vitale sub presiune: radiologia și neurologia
La UPU a Spitalului Județean Brașov, situația a devenit critică după plecarea a cinci medici din radiologie, care au renunțat și la gărzi. Motivele invocate țin de volumul foarte mare de muncă și de condițiile dificile din linia întâi. Consecința imediată pentru pacienți: programările la investigații imagistice sunt mai greu de obținut, iar timpul de așteptare crește vizibil.
În paralel, același spital caută de mai bine de un an cinci medici de neurologie. Concursurile organizate nu au rezolvat problema: la una dintre sesiuni, singurul candidat înscris și-a retras dosarul înainte de termenul limită. Astfel, posturile rămân neacoperite, deși nevoia medicală este constantă.
Conducerile unităților atrag atenția că, deși există finanțare, eficiența alocării și utilizării fondurilor rămâne o piedică pentru soluții pe termen scurt. În lipsa specialiștilor, activitatea este reconfigurată aproape permanent pentru a evita blocajele: se redistribuie sarcini, se prioritizează cazurile grave, iar gărziile sunt acoperite cu echipe restrânse, ceea ce amplifică riscul de epuizare profesională.
Salariile, mărul discordiei: efecte în lanț
Pe fondul discuțiilor despre ajustarea veniturilor, mesajul din spitale este ferm: medicii vor venituri mai mari. Deși există stimulente punctuale – plata gărzilor și locuințe de serviciu – acestea nu acoperă dezechilibrele percepute la nivelul salariului de bază. Pentru o parte dintre specialiști, decizia de a rămâne în public sau de a migra către privat ori în străinătate se joacă la intersecția dintre pachetul de remunerare și condițiile de lucru.
Managerii avertizează că orice reducere a veniturilor poate accelera plecările exact în ariile cu deficit major – precum radiologia și neurologia – unde acoperirea gărzilor devine tot mai dificilă. În lipsa personalului, pacienții resimt primii impactul: intervalul până la investigație se lungește, programările se aglomerează, iar fluxurile din UPU încetinesc.
La Brașov, anunțurile pentru posturile de neurologie rămân deschise, în timp ce serviciile de urgență își ajustează constant planificarea pentru a face față lipsei de radiologi. Între solicitările de creștere salarială și perspectiva unor tăieri bugetare, spitalele caută formule de reorganizare internă care să limiteze sincopele și să mențină accesul pacienților la investigații și tratamente esențiale.
În acest context tensionat, balancează două realități: presiunea legitimă a cadrelor medicale pentru remunerații competitive și nevoia sistemului de a-și păstra resursa umană calificată acolo unde este cea mai necesară, astfel încât îngrijirile curente să rămână funcționale chiar și în condiții de subdimensionare.
