in

Un semn de cancer pancreatic poate apărea când mergi la toaletă, chiar și în faze incipiente


O evaluare de laborator a materiilor fecale ar putea schimba modul în care depistăm cancerul pancreatic. O echipă de cercetători europeni a identificat un „profil microbian” prezent la pacienții cu această boală, indiferent de stadiu, semnal ce poate fi surprins în probe recoltate acasă și analizate în laborator.

Acest tip de cancer rămâne dificil de diagnosticat devreme și greu de tratat, iar rata de supraviețuire la 10 ani este de aproximativ 5%. Noua direcție de cercetare, publicată în revista științifică Gut, indică faptul că modificările microbiotei ar putea servi drept indicator timpuriu.

Oamenii de știință au descris un „profil microbian” asociat bolii, detectabil în scaun atât în forme incipiente, cât și în cele avansate.

Semnul „invizibil” care apare la toaletă

Nu este vorba despre sângerări vizibile sau despre dureri acute, ci despre schimbări subtile ale microbiomului intestinal — comunitatea de bacterii care trăiește în tubul digestiv. Acest semn nu poate fi observat cu ochiul liber, dar poate fi pus în evidență printr-un test de laborator efectuat pe probe de scaun.

Cercetarea a arătat că există aproximativ 27 de specii de microorganisme a căror prezență este caracteristică persoanelor cu cancer pancreatic. Printre bacteriile întâlnite mai des în astfel de probe se numără: Methanobrevibacter smithii, Fusobacterium nucleatum, Alloscardovia omnicolens, Veillonella atypica și Bacteroides finegoldii.

În oglindă, la aceiași pacienți lipsesc sau se găsesc în cantități mai mici bacterii considerate protectoare: Faecalibacterium prausnitzii, Bacteroides coprocola, Bifidobacterium bifidum și Romboutsia timonensis. Tiparul microbian a fost observat atât în stadii timpurii, cât și în cele avansate ale bolii.

De ce este atât de importantă această descoperire

Pancreasul, situat profund în abdomen, produce enzime digestive și hormoni esențiali pentru reglarea glicemiei. Tocmai poziția sa face ca evaluarea uzuală să fie dificilă, iar semnele clinice sunt adesea nespecifice. În prezent, diagnosticul implică frecvent analize de sânge, investigații imagistice și uneori biopsii sau intervenții chirurgicale — proceduri costisitoare, folosite rar în scop preventiv.

În acest context, un test de scaun are potențialul de a deveni o opțiune non-invazivă, accesibilă și ușor de repetat, utilă mai ales la persoanele cu risc crescut. Rezultatele nu înlocuiesc metodele consacrate, dar pot semnala din timp necesitatea unor investigații suplimentare.

Important: modificările tranzitului sau ale aspectului scaunului pot avea multe cauze. Un rezultat anormal al unui astfel de test ar indica nevoia de evaluare medicală completă, nu un diagnostic în sine.

Probele de scaun sunt colectate în recipiente speciale și trimise la laborator, unde se analizează compoziția bacteriană a microbiotei. Dacă acest „profil” va fi confirmat pe scară largă, testarea ar putea fi integrată în monitorizarea persoanelor cu risc, facilitând trimiterea rapidă către explorări imagistice și consult de specialitate atunci când este necesar.