Sprijinul alimentar pentru copiii cu cerințe educaționale speciale ar putea fi reconfigurat radical după votul din Senat asupra unui proiect legislativ care schimbă forma de acordare a ajutorului. Dacă până acum familiile primeau o sumă zilnică destinată mesei elevilor, noua regulă prevede că elevii nu vor mai primi bani direct, ci hrană asigurată de școli sau furnizori.
În prezent, sprijinul este de 32 de lei/zi pentru fiecare elev cu CES și de 48 de lei/zi pentru elevii care au și grad de handicap. Sumele sunt virate familiei și se calculează strict pentru zilele în care copilul este prezent la cursuri; plata se face lunar, în primele zece zile lucrătoare. Mecanismul finanțării rămâne un reper important pentru a înțelege cum va arăta trecerea la sprijin în natură.
Cum se schimbă sprijinul alimentar pentru elevii cu nevoi speciale
Proiectul schimbă logica întregului program: în locul plăților în numerar, unitățile de învățământ vor oferi masă caldă în incintă, acolo unde există cantine funcționale, sau vor apela la servicii de catering. Acolo unde nici una dintre variante nu este posibilă, elevii ar urma să primească, zilnic, un pachet alimentar pregătit și distribuit de școală.
Argumentul central al inițiatorilor este că o formă de ajutor acordată „în natură” garantează că resursele ajung exact la destinație – pe farfuria elevilor – și nu sunt redirecționate către alte nevoi ale familiei. Ideea este salutată pentru intenția de a asigura acces real la hrană, însă pune presiune pe infrastructura logistică a școlilor, mai ales în localitățile fără cantine sau fără contracte active de catering.
Implementarea va depinde, așadar, de capacitatea fiecărei unități: unde există spații de preparare, se va găti pe loc; în rest, se vor încheia contracte cu operatori economici, iar distribuția se va face zilnic, înainte sau în timpul pauzelor. Pentru comunitățile mici, în care livrarea constantă poate fi dificilă, școlile vor recurge la pachete alimentare standardizate, respectând valoarea zilnică stabilită pentru fiecare elev prezent.
Rezerve instituționale și etapele următoare
Deși proiectul a trecut de Senat cu o majoritate confortabilă, nu au lipsit semnalele de îngrijorare. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize negative, invocând posibile dificultăți de aplicare unitară și riscuri de tratament inegal acolo unde infrastructura lipsește. În plus, Executivul a indicat în comisii că nu susține varianta actuală a legii, semn că vor fi solicitate ajustări înainte de forma finală.
Regula de bază privind prezența la cursuri rămâne valabilă: valoarea sprijinului – fie că este masă caldă, fie pachet alimentar – se calculează doar pentru zilele în care elevul participă la ore. Prin urmare, evidența absențelor și comunicarea dintre secretariat, diriginți și serviciile de alimentație vor deveni esențiale pentru a evita întârzieri sau pierderi de drepturi.
Din perspectivă logistică, școlile vor trebui să gestioneze proceduri de achiziție, meniuri adaptate vârstei și eventualelor diete, depozitare în condiții de siguranță și distribuție zilnică. Pentru mediul rural, costurile de transport și lipsa personalului auxiliar pot complica implementarea uniformă, ceea ce a alimentat dezbaterea privind un tratament diferențiat între elevi în funcție de localitate.
Parcursul legislativ continuă acum în Camera Deputaților, care este forul decizional. Dacă proiectul va fi votat în această formă sau într-una modificată, documentul va ajunge la Președintele României pentru promulgare. Până la o decizie finală, elevii din învățământul special și familiile lor rămân sub incidența regulilor actuale privind alocația de hrană, iar școlile pot începe să evalueze din timp soluțiile posibile pentru propriile comunități.
