Despărțirea lui Valentin Sanfira de Codruța Filip a stârnit numeroase întrebări, cu atât mai mult cu cât, până recent, perechea era privită drept un cuplu stabil din showbiz. În spațiul public au reapărut declarații vechi ale artistului, care descriu o legătură crescută în timp, prin efort și convingerea că se potrivesc.
Declarațiile, făcute cu aproximativ un an în urmă, readuc în prim-plan începuturile lor. Artistul povestea despre insistență, răbdare și despre felul în care programul încărcat s-a împletit cu dorința de a construi o relație. Aceste mărturii capătă astăzi o greutate aparte pentru fanii care au urmărit evoluția celor doi.
A luptat luni întregi pentru ea: „Am vrut să renunț”
Valentin Sanfira descria startul relației drept unul solicitant, cu multe încercări și drumuri, dar și cu speranța că, în cele din urmă, vor fi împreună. El vorbea deschis despre alergătura dintre emisiuni, nunți și alte evenimente, dar și despre hotărârea de a nu ceda, chiar dacă uneori s-a simțit la limită. Dorința de a reuși, subliniată prin răbdare și consecvență, răzbate din cuvintele sale.
„La Codruța a fost greu de tot. Foarte greu, la un moment dat am vrut să renunț. M-am chinuit vreo 3,4 luni să iasă cu mine la un date. Aveam și treabă, alergam, emisiuni…nunți, evenimente. Mi-a plăcut foarte mult de ea și i-am spus din start că ea o să fie soția mea. Mai târziu și-a dat și ea seama.”
Raportate la prezent, aceste afirmații se citesc diferit: de la „ea o să fie soția mea” până la separarea confirmată, drumul pare paradoxal pentru cei care au urmărit povestea lor. Artistul vorbea atunci și despre felul în care își ascultă instinctul, punând pe seama experiențelor din copilărie capacitatea de a anticipa lucruri.
„Am niște presimțiri și când îi spun un lucru se întâmplă. Poate datorită faptului că a trebuit să mă descurc de mic printre oameni.”
O relație construită pe sacrificii
Din relatări reiese că, încă de la început, au existat alegeri grele. Codruța Filip avea planuri profesionale clar conturate înainte de a-l cunoaște pe artist: Academia de Poliție și o carieră de pilot militar. El, pe de altă parte, își dorea o legătură stabilă și a spus răspicat că nu urmărea o relație trecătoare. În cuvintele sale, a încercat să o convingă fără să-i „încurce viața”, mizând pe sinceritate și pe asumare.
„Așa mi-am dorit eu o fată. Codruța avea o altă traiectorie, voia să facă Academia de Poliție, să fie pilot militar. Și i-am zis: dacă suntem ok și îți place și ție, eu îmi doresc o relație serioasă și chiar să mă căsătoresc. I-am zis că am avut relații pasagere, eram și la distanță. Dacă voiam relație pasageră nu mă mai chinuiam să te aduc din Iași și să-ți încurc viața. A riscat puțin, dar a simțit cât sunt de îndrăgostit și cât de mult o iubesc.”
În ecuația lor, timpul a fost moneda principală de schimb. Programul lui de artist, bogat în evenimente, s-a ciocnit de ritmul formărilor militare, unde libertatea în cursul săptămânii este redusă. A urmat o negociere realistă a calendarului personal, cu obiectivul declarat de a păstra relația funcțională, în ciuda distanței și a orelor imposibile.
„I-am zis: dacă vei sta la Academie, vei ieși doar în weekend. Și eu sâmbăta, duminica sunt la evenimente. Și a zis, ok.”
Pe măsura trecerii anilor, cei doi păreau să adune momente importante și să se sprijine pe un set comun de valori. Artistul insista atunci pe ideea de corectitudine și pe principiul de a nu face rău, dacă nu poate face bine. În discursul de acum un an, el celebra atât vechimea cuplului, cât și durata căsniciei, subliniind rolul pe care l-a avut partenera în viața sa.
„Sunt fericit că împlinim 7 ani de când suntem împreună, 5 ani de căsătorie. Cred că dacă ești un om corect cu tine și cu cei din jur cât se poate… Eu merg pe premisa că dacă nu pot să fac un bine, să nu-i fac rău niciodată. Am niște principii de care mă țin. Cred că Codruța mi-a adus cele mai multe și mai bune lucruri în viață.”
Fragmentele de mai sus, rostite în urmă cu un an, au revenit în atenția publicului odată cu schimbările recente din viața celor doi și sunt recitite astăzi prin prisma acelorași promisiuni, a aceleiași determinări și a unor premise pe care fiecare le interpretează în felul propriu.