După patru luni de discuții în Coaliție, Executivul a convenit un pachet de măsuri pentru reformarea administrației și temperarea cheltuielilor publice începând cu 2026. Salariile de bază rămân neschimbate, însă veniturile din sectorul public vor fi afectate prin eliminarea sporurilor și a primelor. În anumite structuri, reorganizarea poate include și desființarea de posturi.
Ținta directă este administrația centrală, unde se urmărește o reducere a costurilor de aproximativ 10%, fără a atinge grila de bază. Economiile sunt proiectate să vină din retragerea beneficiilor suplimentare și din comprimarea pozițiilor care nu mai au justificare funcțională.
Cheltuieli tăiate și concedieri posibile în aparatul public
Premierul Ilie Bolojan a indicat că prioritatea este eficientizarea instituțiilor și calibrarea organigramelor la nevoile reale de lucru, prin scoaterea din schemă a rolurilor neacoperite de rezultate.
„Acolo unde se dovedește că avem personal în plus, acolo unde se dovedește că avem oameni care nu performează, care sunt duși în spate de alții aceste posturi nu mai merită să fie finanțate din bugetul de stat, ele trebuie desființate, acesta este adevărul”
În plan local, autoritățile vor avea de ales, în 2026, între două variante echivalente: fie elimină circa 10% din posturile ocupate, fie reduc cu 10% cheltuielile de personal. Ambii pași implică evaluări interne și o repoziționare a resurselor către activități cu impact direct pentru comunitate.
„Consider că impozitele cetățenilor trebuie să plece în investiții și nu în salariile unor oameni care nu își justifică posturile, indiferent că e vorba de o Primărie mare sau una mică. Acolo unde pot fi reduse cheltuielile, de personal sau nu peste tot trebuie făcut acest lucru”
În logica anunțată, accentul cade pe performanță și pe reorientarea fondurilor către servicii publice esențiale, însoțite de criterii mai stricte pentru accesarea oricăror adaosuri salariale.
Demnitarii și partidele intră în aceeași logică de austeritate
Restricțiile se extind și asupra demnitarilor. Suma forfetară pentru funcționarea cabinetelor parlamentare va fi diminuată cu 10% din 2026. Practic, indemnizația lunară aferentă cabinetelor scade de la aproximativ 7.000 de euro la circa 6.300 de euro pentru fiecare senator sau deputat, ceea ce echivalează cu un minus anual de peste 8.000 de euro per parlamentar.
La nivel cumulat, pentru cei 465 de aleși, bugetul alocat cabinetelor se ridică în prezent la aproape 40 de milioane de euro. Tăierea de 10% ar genera o economie estimată de aproximativ 4 milioane de euro pe an.
Și finanțarea formațiunilor politice va fi ajustată: subvenția partidelor scade cu 10% din 2026, de la 284 de milioane de lei la 255 de milioane de lei.
În termeni nominali, diferența aferentă subvenției reprezintă o diminuare de aproximativ 29 de milioane de lei față de nivelul actual.