„Boala cu 1000 de fețe” Este ALARMĂ în spitale! Zeci de pacienți…

ALARMĂ în unitățile de primiri urgențe odată cu încălzirea vremii: tot mai mulți români ajung la spital după mușcături de căpușe. Cazurile se adună de la o zi la alta, iar medicii transmit că intervenția timpurie poate preveni complicații greu de anticipat.

Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază că nu vorbim doar despre înțepături trecătoare, ci despre posibile infecții cu evoluție rapidă și variabilă.

„O căpușă te poate trimite la neurologie. Fiți atenți la apariția oricărui simptom neobișnuit apărut la nivelul pielii și nu numai, mai ales după ce ați fost în zonele cu vegetație abundentă sau în contact cu animale. E nevoie de o evaluare medicală cât mai rapidă”

Infecții imprevizibile: de la leziuni minore la complicații majore

Specialiștii atrag atenția că tabloul clinic nu urmează mereu un șablon. Un punct roșu aparent banal sau o iritație discretă pot fi debutul unei probleme serioase, dacă nu sunt investigate prompt.

„Ne confruntăm cu infecții care nu mai au un profil clasic. Un pacient poate ajunge la dermatolog cu o leziune banală și, în câteva zile, să ajungă la terapie intensivă”

Netrecute prin filtrul unui tratament corect, unele infecții declanșate după mușcătura de căpușă pot afecta nervii, inima sau articulațiile.

„Fără tratament infecția poate progresa spre paralizie facială, tulburări cardiace și afecțiuni articulare cronice”.

Așadar, orice semn apărut după o posibilă expunere trebuie privit cu maximă seriozitate.

„Apariția oricărui simptom după mușcătură necesită evaluare medicală rapidă”

Printre riscurile majore se numără boala Lyme, supranumită „boala cu 1000 de fețe” pentru capacitatea de a mima numeroase afecțiuni.

„Rețineți că simptomatologia bolii Lyme este polimorfă și realizează tablourile clinice a peste 200 de afecțiuni. Nu degeaba este supranumită boala cu 1000 de fețe”

În plus, nu toți pacienții observă momentul înțepăturii, ceea ce îngreunează diagnosticul timpuriu.

„Mai puțin de 30% dintre bolnavii de Lyme după mușcătura de căpușă își mai amintesc de această mușcătură”

Un indiciu tipic, dar nu obligatoriu, este apariția eritemului migrator — o pată care se poate extinde progresiv și poate avea aspect de țintă. Chiar dacă se estompează spontan, infecția poate continua să evolueze în organism.

Ce e de făcut după mușcătura de căpușă

În multe situații, prezentarea rapidă la medic face diferența. Extracția corectă scade riscul de infecție și de complicații.

„Căpușa trebuie extrasă printr-o intervenție chirurgicală cât mai urgentă. Extragerea se face preferabil de personal specializat”

Un gest greșit poate agrava situația și poate favoriza pătrunderea microbilor în organism.

„Nu strângeți căpușa care v-a mușcat între degete pentru a nu pompa din conținutul său intestinal cu microbi în sângele dumneavoastră”

Dacă încercarea de a o scoate acasă nu reușește în totalitate, este nevoie de ajutor medical imediat.

„Dacă ați încercat să scoateți căpușa cu penseta și capul ei a rămas în piele, prezentarea la medic și extragerea chirurgicală este o urgență”

Tratamentul recomandat de medic poate include administrarea de antibiotice pe o durată de 10–14 zile, în funcție de evaluarea clinică și de riscul de infecție.

Sezonul cald crește prezența căpușelor în zone cu iarbă înaltă, parcuri, grădini sau păduri. Copiii sunt printre cei mai vulnerabili, iar o verificare atentă acasă ajută la depistarea timpurie.

„Examinați întotdeauna copiii la întoarcerea de la locurile de joacă”

Chiar dacă nu toate căpușele sunt purtătoare de bacterii, expunerea repetată în aer liber și îmbrăcămintea lejeră din această perioadă sporesc probabilitatea de contact, ceea ce impune vigilență și reacție promptă la orice semn suspect.