Cutremur pe scena politică după moțiune! Primul SONDAJ arată schimbări importante în preferințele românilor

Primul sondaj INSCOP realizat după moțiunea de cenzură PSD–AUR indică o reașezare notabilă a opțiunilor electorale. AUR se menține detașat pe primul loc, în timp ce PNL urcă peste PSD pentru prima dată în ultimii șase ani. Măsurarea a fost efectuată în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI, pe un eșantion de 1.100 de respondenți, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.

PNL trece peste PSD: amplitudinea schimbării și efectul moțiunii

În intenția de vot pentru parlamentare, PNL este estimat la 20%–22%, adică o creștere de circa cinci puncte față de luna anterioară, în timp ce PSD coboară spre 13%–17%, după o scădere de aproximativ trei puncte. Diferența dintre cele două formațiuni variază în funcție de segmentul analizat: în rândul celor care indică o opțiune clară, PNL are un avans de aproximativ 3 puncte, iar în scenariile cu electorat mobilizat, ecartul poate depăși 8 puncte.

AUR rămâne lider clar, cu un scor situat între 38% și 41%, păstrându-și poziția dominantă în ciuda dinamismului de pe segmentul partidelor tradiționale. USR este evaluat în jurul pragului de 10%, iar UDMR se menține în intervalul 3%–5%.

„Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”

Comparativ cu mai 2025, nivelurile pentru AUR, PSD și UDMR rămân aproximativ similare, în timp ce PNL avansează cu patru puncte, iar USR cedează două.

Clasamentul la cei deciși și semnalul privind participarea

Raportarea la respondenții care au indicat o preferință de partid conturează următorul tablou: AUR – 38,2% (față de 37% în aprilie 2026), PNL – 20,3% (de la 15,5% luna trecută), PSD – 17,5% (față de 20,1%), USR – 10% (de la 12,7%), UDMR – 5%. Sub aceste niveluri se află SOS România cu 2,9%, SENS cu 2,5% și POT cu 1,9%. De asemenea, 0,9% ar opta pentru un candidat independent și 0,9% pentru un alt partid.

Pe dimensiunea participării, răspunsurile la scala 1–10 semnalează o mobilizare ridicată: 15,2% au ales capătul „sigur nu” (1), în timp ce 67,4% au indicat „sigur da” (10). Restul opțiunilor sunt dispersate între valorile intermediare, iar 1,5% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Metodologie: Sondaj INSCOP derulat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion de 1.100 persoane adulte din România. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Valorile pot varia în funcție de mobilizarea electoratului și de rotunjiri statistice.